Importanța algoritmilor în viața noastră nu poate fi exagerată. Ei sunt folosiți practic peste tot, de la instituții financiare la site-urile de întâlniri. Dar unii algoritmi ne modelează și ne controlează lumea mai mult decât alții, iar aceștia 10 sunt cei mai importanți. Înainte de a începe, să recapitulăm rapid câteva lucruri.
Deși nu există nicio definiție oficială, specialiștii în computere descriu algoritmii ca un set de reguli care definesc o serie de operații. Ei sunt o serie de instrucțiuni care îi spun unui calculator cum să rezolve o problemă sau să atingă un anumit scop. O cale bună de a concepe un algoritm sunt schemele logice.
1. Căutarea Google
Nu cu mult timp în urmă, motoarele de căutare se luptau pentru supremația pe Internet. Dar au apărut Google și algoritmul său său inventiv PageRank.
Astăzi, Google ocupă 66,7% din piața americană a motoarelor de căutare, urmat de Microsoft (18,1%), Yahoo (11,2%), Ask (2,6%) și AOL (1,4%). Acum Google domină piața de așa manieră, încât pentru mulți dintre noi nu se mai pune problema care este modul principal de acces pe Internet.
PageRank lucrează împreună cu programe automate numite "spiders" (păianjeni) sau "crawlers" (târâtoare) și cu un mare index de cuvinte-cheie și amplasamentul lor (citeşte mai multe aici despre modul de indexare a paginilor web de către Google). Algoritmul funcționează evaluând numărul și calitatea linkurilor către pagină pentru a obține o estimare aproximativă a importanței site-ului. Ideea de bază este că cu cât site-urile sunt mai importante sau mai valoroase, cu atât mai mare e probabilitatea de a primi linkuri de la alte site-uri. De fapt, este un concurs de popularitate. Pe lângă asta, algoritmul PageRank ia în considerare frecvența și amplasamentul cuvintelor-cheie într-o pagină web și durata de viaţă a paginii.
2. Fluxurile de știri ale lui Facebook
Oricât de mult n-am vrea să recunoaștem, fluxurile de știri de pe Faccebook sunt locul unde multora dintre noi le place să-și piardă vremea. În afara cazului în care preferințele sunt setate să vă arate toate activitățile, și actualizările tuturor prietenilor dumneavoastră în ordine cronologică, veți vedea o anumită selecție de articole pe care algoritmul Facebook le-a ales doar pentru dumneavoastră.
Pentru a calcula care conținut este mai interesant sunt luați în considerare câțiva factori cum ar fi: numărul de comentarii, cine a publicat știrea (da, este o ordonare internă a celor mai ”populari” oameni și a acelora cu care interacționați cel mai mult) și ce fel de informaţie este publicată: fotografie, video, statut, actualizare etc.)
3. Site-ul de întâlniri OKCupid
Întâlnirile online sunt acum o industrie de două miliarde de dolari. Mulțumită creșterii unor astfel de site-uri cum sunt Match.com, eHarmony și OKCupid, industria a crescut cu 3,5% pe an din 1908. Analiștii se așteaptă ca astfel de accelerare să continue și în următorii 5 ani - și asta din motive întemeiate. Pentru cupluri, este un mod foarte eficace de a se întâlni. Nu numai că site-urile de întâlniri au ca rezultat căsătorii mai reușite, dar ele fac o treabă excelentă potrivind cuplurile în funcție de preferințe și de predispoziții. Și desigur, toate aceste potriviri se fac de către algoritmi.
Să luăm de exemplu, OKCupid, un site online gratuit creat de matematicianul de la Harvard Christian Rudder. OKCupid are o abordare categoric analitică a întâlnirilor online, extrăgând o mulțime de informații de la utilizatorii săi. Dar algoritmul lui OKCupid face mai mult decât o potrivire brută bazată pe potrivirea intereselor comune. Fiecare interes este cântărit în funcție de cât de importantă este problema pentru utilizator și pentru eventualul său partener. Este așa-numita "diferență care face diferența", ceea ce face din OKCupid unul dintre cele mai eficace site-uri de întâlniri online.
4. Colectarea datelor, interpretarea și cifrarea datelor de către NSA
Suntem tot mai urmăriți: nu de către oameni, ci de algoritmi. Mulțumită lui Edward Snowden, știm că Agenția Națională de Securitate (NSA) și partenerii săi de peste hotare au spionat milioane și milioane de cetățeni care nu bănuiesc nimic. Documentele apărute au relevat existența a numeroase programe de supraveghere administrate împreună de Five Eyes (o alianță de state care conlucrează în domeniul spionajului, incluzând Statele Unite, Australia, Canada, Noua Zeelandă și Marea Britanie). Împreună, ei ne-au monitorizat apelurile telefonice, e-mailurile, imaginile de pe webcam și poziția geografică. Și prin ”ei”, eu înțeleg algoritmii lor. E peste puterile omenești să adune și să interpreteze un asemenea volum de date.
E interesant faptul că NSA susține că ei de fapt nu ne-au ”colectat” datele. Conform unui manual de proceduri din 1982, ”informația va fi considerată drept colectată” numai când a fost primită spre utilizare de un salariat al unui serviciu de informații al Ministerului Apărării al SUA pe parcursul îndatoririlor sale oficiale. ”Și datele adunate prin mijloace electronice sunt colectate numai când au fost prelucrate într-o formă inteligibilă”, explică Bruce Schneider de la The Guardian.
Deci, gândește-te la acel prieten al tău care are casa plină cu mii de cărți. După NSA, el de fapt nu ”colecționează cărți”. El face altceva cu ele și singurele cărți pe care el declară că le-a ”colecționat” sunt cele pe care le-a citit efectiv.
Care e problema, deoarece:
Algoritmii de calculator sunt intim legați de oameni. Și când ne gândim la algoritmi care ne supraveghează sau ne analizează datele noastre personale, trebuie să ne gândim la oamenii din spatele acestor algoritmi. Fie că se uită sau nu cineva la datele noastre, fapt este că asta ar putea fi numit supraveghere.
În cele din urmă și legat de asta, trebuie luată în considerare și suita de criptografie B a NSA, care sunt algoritmi puternici de cifrare, schimbare de chei, semnături digitale și dispersare a informației. Asta folosește agenția pentru a proteja atât documentele secrete, cât și cele nesecrete.
5. ”S-ar putea să vă placă și asta...”
Site-uri și servicii ca Amazon și Netflix supraveghează ce cărți cumpărăm și filmele pe care le transferăm și sugerează cărți și filme asemănătoare, plecând de la obiceiurile noastre.
Ca în orice proces automatizat, față de această caracteristică omniprezentă a secolului al XXI-lea există păreri pro și contra. În timp ce poate fi extrem de folositor să primești asemenea recomandări, ele pot fi și spectaculos de departe de ceea ce căutăm, mai ales după ce cumperi ca dar o carte pentru copii, fiicei tale de trei ani.
Într-adevăr, odată cu PageRank și Newsfeedul lui FaceBook, acești algoritmi creează și o așa numită bulă filtrantă, un fenomen în care utilizatorii sunt despărțiți de informațiile care nu sunt de acord cu punctele lor de vedere, izolându-i efectiv în ”bula” ideologică a propriei lor culturi. Asta ar putea duce la ceea ce Eli Pariser numește ”determinism informațional” în care obiceiurile noastre anterioare de navigare pe Internet ne determină viitorul.
6. Google AdWords
Similar cu situaţia de mai susr, Google, FaceBook și alte site-uri vă urmăresc comportarea, folosirea cuvintelor și căutările pentru a furniza reclame pertinente în context. AdWords al lui Google - principala sursă de venit a companiei - se bazează pe acest model, în timp ce Facebook s-a luptat să-și facă treaba (când ați făcut ultima oară un clic pe o reclamă în FaceBook?).
7. Tranzacții cu mare frecvență la bursă
Sectorul financiar a folosit demult algoritmi pentru a prezice fluctuațiile pieței, dar ei au fost folosiți în practica nou apărută a tranzacțiilor cu mare frecvență. Această formă de tranzacționare rapidă implică algoritmi, numiți și bots (de la robot), care pot lua decizii în câteva milisecunde. Prin contrast, unui om îi trebuie cel puțin o secundă întreagă pentru a recunoaște și a reacționa la un potențial pericol. În consecință, oamenii sunt eliminați din bucla de tranzacționare și se dezvoltă o nouă ecologie digitală.
Dar uneori, acești algoritmi fac greșeli. Leo Hickman explică:
(Să luăm) ”crahul fulger” din 6 mai 2010 când media indicelui Dow Jones industrial a scăzut cu 1000 de puncte în doar câteva minute, numai pentru a vedea cum piața își revine 20 de minute mai târziu. Motivele acestei prăbușiri n-au fost niciodată pe deplin explicate, dar majoritatea observatorilor financiari dau vina pe o ”cursă spre fund” a algoritmilor concurenți cantitativi (quants), algoritmi des folosiți pentru a efectua tranzacții bursiere cu mare frecvență. Scott Patterson, reporter la Wall Street Journal și autorul lui The Quants, compară folosirea algoritmilor în ringul bursei cu zborul uni avion pe pilot automat. Marea majoritate a tranzacțiilor în aceste zile sunt efectuate de algoritmi, dar când lucrurile merg rău, cum s-a întâmplat în timpul crahului fulger, pot interveni oamenii.
8. Compresia MP3
Algoritmii care comprimă datele sunt un aspect permanent și crucial al lumii digitale. Vrem să primim rapid presa și vrem să economisim spațiul pe hard discul nostru. În acest scop, au fost proiectate diferite trucuri pentru a comprima și transmite date.
În 1991, de exemplu, Cisco Systems a elaborat Compressed Real-Time Protocol (CRTP). Și în 1987, cercetătorii din Germania au apărut cu omniprezentul MP3, o schemă de compresie care reduce fișierele audio la o zecime din mărimea lor originală. Această schemă de compresie a revoluționat industria muzicală (în bine sau în rău).
9. CRUSH al lui IBM
Acesta nu ne domină încă lumea, dar ar putea s-o facă foarte curând. Tot mai multe departamente de poliție folosesc o nouă tehnică cunoscută ca analiză predictivă - un instrument care va face ca filmul Raport Special să fie un avertisment pe care lumea să-l ia în seamă.
Încă din 2010 s-a anunțat că folosind programul de analiză predictivă al lui IBM, numit CRUSH (Criminal Reduction Utilizing Statistical History - Reducerea Criminalității Folosind Istoria Statistică), poliția din Memphis a redus delictele grave cu mai mult de 30%, inclusiv o reducere de 15% a delictelor comise cu violență încă din 2006. Inspirate de acest lucru, au recurs la el și alte orașe din Polonia, Israel și Marea Britanie. Proiecte pilot sunt în lucru în Los Angeles, Santa Cruz și Charleston.
El funcționează printr-o combinație de agregare a datelor, analiză statistică și desigur, algoritmi de ultimă oră. El permite poliției să evalueze modelul incidentelor petrecute într-un oraș și să prevadă ”punctele fierbinți” pentru a aloca dinainte resurse și a desfășura personal, având drept rezultat creșterea eficacității forțelor de ordine și creșterea siguranței publice.
În viitor, aceste sisteme vor prelua munca analiștilor. Infractorii vor fi urmăriți de algoritmi sofisticați care vor urmări activitatea pe Internet, GPS-ul, agendele electronice, biosemnăturile și toate comunicațiile în timp real. Vor fi utilizate tot mai mult dronele pentru a urmări potențialii infractori și a prezice intențiile lor observându-le limbajul trupului și alte indicii vizuale.
10. Auto-Tune
În cele din urmă și doar pentru distracție, dispozitivele de alterare a vocii sunt conduse prin algoritmi. Aceste dispozitive folosesc un set de reguli care alterează ușor sunetele, fie că sunt cântate vocal sau cu un instrument, până la cel mai apropiat semiton real. Lucru interesant, a fost elaborat de Any Hildebrand de la Exxon care a folosit la început tehnologia pentru a interpreta datele seismice. Cântecul ”Believe” al lui Cher se crede că a fost primul cântec pop care a folosit tehnologia auto-tune.
Traducere de Alexandru Vilan după the-10-algorithms-that-dominate-our-world
