De ce nu sunt buni cartofii prăjiți pentru sănătate și sunt considerați junk-food
Este o întrebate legitimă: care e problema cu cartofii prăjiți? Sunt buni la gust, dar au o publicitate proastă. De ce?
Sunt mai multe motive. Un motiv foarte bun este acela că, după prăjirea în ulei, cartofii or să aibă mai multe calorii, în fapt de două ori mai multe. Un alt motiv este acela că prăjirea în ulei adaugă grăsimi nesănătoase. Cantitatea de sare ingerată cu cartofii prăjiți este mare, ceea ce vine cu alte riscuri de sănătate. În fine, un alt motiv este acela că, prin prăjire, sunt produse substanțe nocive, posibil cancerigene.
Glicemia crescută, asociată cu un risc de până la 50% mai mare de boli cardiovasculare
Riscul de boli cardiovasculare poate fi cu 30%-50% mai ridicat la persoanele cu glicemie crescută, chiar şi când aceasta nu depăşeşte valorile prag pentru diagnosticul de diabet zaharat, conform unui studiu publicat în The Lancet Regional Health Europe.
Persoanele cu prediabet, diabet nediagnosticat și diagnosticat anterior au risc ridicat de boală cardiovasculară, în timp ce persoanele cu niveluri scăzute sau normale ale hemoglobinei glicozilate (HbA1c) au risc scăzut. Dacă glicemia este în limite normale, riscul de boli cardiovasculare este cu atât mai scăzut, cu cât glicemia este mai redusă.
A fost descoperit un nou tip de celule cerebrale (astrocitele glutamatergice)
O echipă de cercetători de la Universitatea din Lausanne și Centrul Wyss a descoperit un nou tip de celulă esențială pentru funcționarea creierului, situată între cele două tipuri de celule cerebrale cunoscute până acum, neuronii și celulele gliale. Noua celulă a fost identificată în mai multe regiuni ale creierului la șoareci, dar și la oameni.
Noul tip de celulă este implicată formarea amintirilor, controlul creierului asupra mișcărilor și pune în evidență apariția crizelor epileptice.
Riscuri asociate purtării măștilor de protecție
Au măștile de protecție efecte dăunătoare asupra organismului uman?
Purtarea măștilor chirurgicale faciale se numără printre măsurile luate pentru atenuarea transmiterii bolii cu coronavirus (COVID-19) și reducerea deceselor.
Cu toții știm ca aerosolii din respirație sunt principala cale de transmitere a virusurilor, iar utilizarea pe scară largă a măștilor faciale scade capacitatea de răspândire a SARS-CoV-2 prin reducerea la minimum a inhalării de picături respiratorii de la indivizi contaminați asimptomatici sau de la persoanele care nu au manifestat încă simptome, împiedicând în același timp eliminarea particulelor respiratorii de către persoanele contaminate.
Această recomandare de utilizare a măștilor faciale a devenit contestată și chiar politizată în unele locuri, din cauza preocupărilor legate de siguranța măștilor, unele studii sugerând existența unor efecte medicale adverse nu numai asupra persoanelor bolnave, dar și asupra celor sănătoase. Mai exact, aceste studii au sugerat existența unor preocupări legate de hipercapnie (o afecțiune care rezultă din acumularea excesivă de dioxid de carbon în sânge) și hipoxie (o afecțiune care rezultă dintr-un nivel prea scăzut al oxigenului în sânge).
Care este diferența dintre o boală cronică și o boală acută?
Afecțiunile medicale sunt clasificate în două mari categorii: boli cronice și boli acute.
O boală cronică este una care progresează lent, cu schimbări mici pe perioade lungi și care durează mult. Exemple de boli cronice: diabetul, cancerul sau hipertensiunea arterială.
Cauzele unei boli cronice țin de genetică, de mediu ori de obiceiuri nesănătoase (o alimentație inadecvată, sedentarism etc.).
Prima observare a oxigenului-28
Organizare experimentului pentru obținerea oxigenului-28. Credit imagine: Nature
Studiul nucleelor cu un număr mult mai mare de neutroni față de cel al protonilor ne ajută să înțelegem mai bine interacțiunea nucleară tare, cea care ține împreună protonii și neutronii în nucleele atomilor. O prima măsurătoare efectuată în Japonia a izotopilor atomului de oxigen, oxigen-27 și oxigen-28, este, din acest punct de vedere, foarte importantă.
Paradoxul zilei de naștere. De ce probabilitatea ca două persoane dintr-un grup de 23 să aibă aceeași zi de naștere este mai mare de 50%
Despre acest aparent „paradox” s-au scris mai multe articole în limba română, dar niciunul care să explice exact cum stau lucrurile (cel puțin eu nu am găsit). Așa că am decis să scriu acest articol, care, întâi, să mă lămurească pe mine 😀, apoi, sper, și pe cititori.
Așadar, matematica ne spune că dacă avem 23 de persoane într-o cameră, selectate la întâmplare, probabilitatea ca două dintre acestea să aibă ziua de naștere în aceeași zi este 51%. La prima vedere e greu de văzut de ce ar sta așa lucrurile, așa că să explicăm pas cu pas.
Ce evenimente ale vieții modifică personalitatea
Se consideră, în genere, că personalitatea, adică un anumit tipar specific persoanei de gânduri, sentimente și comportamente, este fixă. Și, pe lângă ce spun psihologii, asta observăm în jurul nostru, în sensul că foști colegi de școală, indiferent de nivelul studiilor, nu se schimbă substanțial odată cu trecerea timpului. Și totuși unii se schimbă... Iată care sunt evenimentele din viață care lasă urme asupra personalității.
Cum se pronunță corect abrevierea „GPL”: „gepele” sau „gipiel”?
De când cu explozia de la Crevedia, „GPL” a fost pe buzele tuturor. Pronunția acestei abrevieri, reporter TV sau simplu cetățean, a fost cea aleasă de vorbitor, după cum era obișnuit. Dar care este cea corectă?
Corpusul lexicografic românesc (dicționarele limbii române), disponibil online, pe site-ul Institutului de Filologie Română
Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” a creat o pagină web pe care pune la dispoziția publicului dicționarele esențiale ale limbii române.
Antibioticele afectează flora intestinală și sistemul imunitar, uneori cu efecte permanente
Găsirea unui echilibru între efectele benefice ale antibioticelor (eliminarea infecțiilor bacteriene) și cele nocive (afectarea florei intestinale și a sistemului imunitar, plus generarea rezistenței la antibiotice) reprezintă una dintre cele mai problematice provocări pentru cercetători. Identificarea unei căi de a administra antibioticele țintit (afectând doar bacteriile care generează infecția), alimentația corectă și folosirea antibioticelor doar în cazurile în care chiar este nevoie de acestea ar putea reprezenta abordarea corectă.
De ce ne îmbolnăvim?
Pare o întrebare simplă, pentru că suntem obișnuiți cu bolile. Ele există și nimeni nu are realmente speranța că toate bolile vor fi vreodată complet eliminate. Dar întrebarea rămâne: de ce nu a evoluat omul să fie imun la orice tip de boală?
Noua știință a medicinei evoluționiste își pune această întrebare, pentru că eventuale răspunsuri solide ne pot ajuta să înțelegem mai bine propriile organisme și să identificăm / aplicăm metode mai bune pentru a ne păstra sănătoși. Medicina evoluționistă a identificat șase motive pentru care suntem vulnerabili la boli. Iată care sunt acestea.
De nu poți înlătura mirosul de usturoi din respirație, chiar dacă te speli bine pe dinți
Usturoiul pare să aibă ceva al lui... Oricât ai încerca să scapi de mirosul lui după ce-l mănânci, nu prea poți...
Problema principală este aceea că usturoiul, prin anumiți compuși chimici, nu rămâne la nivelul gurii, ci se transferă prin intermediul tractului gastrointestinal (sistemul digestiv) în sânge.
Și mai rău, de acolo o substanță chimică (sulfura de metil alil; eng. allyl methyl sulfide) este eliminată din organism prin pori (transpirație), urină, dar și prin intermediul plămânilor (unde substanța ajunge să „contamineze” aerul plămânilor). Întregul proces de eliminare a substanței poate dura până la 24 de ore.
Ce sunt substanțele nutritive?
Substanțele nutritive sunt substanțele pe care organismul le utilizează pentru dezvolta, menține și repara țesuturi.
Apa, carbohidrații, lipidele (grăsimile), proteinele, vitaminele și câteva minerale sunt nutrienți sau substanțe nutritive.
Pe lângă substanțe nutritive în alimente se mai găsesc și alți compuși, precum fibre, fitonutrienți (fitochimicale), pigmenți, aditivi, alcooli etc.
Fitonutrienții sunt compuși chimici care apar natural în plante, precum: carotenoida, polifenolul, luteina, zeaxantina, licopenul, acidul elagic sau hesperidina.
Cum să nu mori din cauza cancerului la sân
Potrivit ultimului raport de țară privind cancerul, în România au apărut în anul 2020 circa 95.000 de mii de cazuri noi de cancer. În 28% dintre cazurile de cancer apărute la femei a fost vorba despre cancer la sân. În fapt, la femei, cancerul la sân este cel cu incidența cea mai mare, urmat de cel colorectal, 12%; la bărbați sunt trei tipuri de cancer dominante, cu procente similare: de plămân, 17%, de prostată, 16%, și colorectal, 15%.
Recent am publicat mai multe articole care au la bază cartea „How not to die” a doctorului american Michael Greger. Michael Greger este un medic american, recunoscut pentru preocuparea pentru nutriția omului, siguranța alimentară și, în genere, pentru problemele de sănătate publică. Dă clic tag-ul de la finalul articolului, „how-not-to-die-michael-greger”, pentru a accesa aceste articole.