Euclid (Siria, c. 330 - Alexandria, 275 î.e.n.) a fost un matematician grec (originar din Damasc). A studiat la Academia din Atena; a fost profesor la şcoala pe care a întemeiat-o în Alexandria (în anul 325î.e.n.). Despre viaţa lui se cunosc puţine.
ERATOSTENE (Cyrene, 273 - Alexandria, c.195 î.e.n.) a fost un matematician, astronom, geograf şi literat grec. Şi-a făcut studiile la Atena. A fost directorul Bibliotecii din Alexandria. La bătrâneţe a orbit murind în totală sărăcie.
Este considerat întemeietorul geografiei ştiinţifice şi al cronologiei istorice - prin lucrările: Geografika şi Chronografie; a determinat, pentru prima data în ştiinţă, raza Pământului, a cărei evaluare a descris-o în Katametrisis ges.
Inaugurăm cu acest articol o nouă secţiune a site-ului, dedicată artei. Şi începem prin a vă prezenta o parte din lucrările pictorului Macarie Crenguţa Corina. În fapt este vorba despre trei lucrări, intitulate: Personaj, Creatorul şi arta sa şi Sunet.
Oamenii au de multe ori tendinţa de a supraestima controlul perceput asupra evenimentelor din viaţa lor, cu alte cuvinte ei trăiesc cu “iluzia controlului”. Acesta este un fapt bine documentat şi a fost testat de multe ori prin diferite studii, de-a lungul a peste patru decenii.
Protonii care pătrund constant în atmosfera Pământului aproape cu viteza luminii îţi primesc energiile uriaşe de la stelele care explodează. Cel puţin aşa au bănuit de multă vreme fizicienii şi astronomii, dar dovezi directe în sprijinul acestei idei au fost dificil de găsit.
Probabil că aţi văzut videoclipuri cu ferofluide sub formă de ţepi care se ridică atunci când ferofluidul este în apropierea unor magneţi sau modelându-se în sculpturi realizate de artişti ai câmpurilor magnetice. Dar dacă nu sunt doar simple realizări artistice?
Foarte mulţi oameni suferă din cauza mirosului neplăcut al picioarelor. Există însă un tip special de branţuri care susţin că pot rezolva problema. Ele folosesc un material remarcabil denumit cărbune activ. De ce "activ"? Aflaţi în continuare.
René Descartes (La Haye-Touraine, 31.03.1596 - Stockolm, 11.02.1650) a fost un matematician, filozof şi fizician francez. Bacalaureat şi licenţiat al Universităţii din Poitiers (pentru cunoştinţele sale vaste, era poreclit, încă de când avea 8 ani, “filosoful”).
D’ ALEMBERT, JEAN LE ROND (Paris: 16.11.1717-29.10.1783) a fost matematician, fizician, filosof şi literat francez. Fiu natural al ofiţerului Louis Destouches (1668-1726) şi al marchizei Claudine de Tencin (1685-1749) care, curând după naştere l-a părăsit, lăsându-l pe treptele unei biserici – Saint Jean le Rond, din Paris - de unde a fost dus la un azil de copii şi apoi încredinţat de tată spre creştere soţiei unui geamgiu.
Încă de mic a dovedit excepţionale calităţi intelectuale; după ce a studiat în Collège Mazarin, a făcut dreptul şi medicina, continuând să înveţe singur matematicile fără profesor - cum însuşi mărturisea - aproape fără cărţi şi chiar fără a avea un prieten pe care să-l consulte asupra dificultăţilor. La vârsta de 22 ani a atras asupra-i atenţia Academiei de Ştiinţe prin lucrarea Mémoire sur le calcul intégral (1739), astfel că, peste doi ani, a fost încadrat în serviciul ei ca astronom adjunct.
CLAIRAUT, ALEXIS CLAUDE (Paris; 07.05.1713 -17.05.1765), matematician şi astronom francez. A dovedit o precocitate impresionantă ca matematician: când avea 9 ani a rezolvat dintr-un manual unele probleme de geometrie pe căi mai simple decât autorul lor; la 10 ani, studiase un curs de analiză matematică şi altul de secţiuni conice; autor la 12 ani, al unui mic memoriu despre curbele duplicatoare, Sur qatre courbes géometriqués (publicat în 1734). Între 13 şi 16 ani s-a ocupat cu curbele cu dublă curbură, făcând prima expunere a coordonatelor spaţiale, în Recherches sur les courbes à double courbure (1731). Aceste rezultate remarcabile au făcut să i se reţină un loc vacant ca membru al Academiei de Ştiinţe din Paris până la împlinirea vârstei de 18 ani (distincţie acordată şi atunci cu dispensă, întrucât limita de vârstă era de 20 de ani); de asemenea, a fost membru de onoare al Academiei din Petersburg.
CEBÂŞEV, PAFNUTI LVOVICI (Okatov-Kaluga, 16.05.1821 - Petersburg, 08.12.1894) a fost matematician rus. A studiat la Universitatea din Moscova; a fost profesor la Universitatea din Petersburg, care i-a acordat titlul de doctor pe baza lucrării Teoriia sravnenii (1849). A fost membru al Academiei de Ştiinţe din Petersburg, Berlin şi Paris, precum şi la Royal Society din Londra.
P.L. Cebâşev a fost un matematician multilateral, întreaga sa activitate constând dintr-o permanentă îmbinare a teoriei cu practica. A inventat şi construit peste 40 de mecanisme diferite (în circa 80 de variante): maşina de sortat, maşina prăşitoare, mecanism de vâslire; a conceput un fotoliu pe roţi, s-a interesat de problema croitului hainelor ş.a. Aceste preocupări i-au servit drept punct de plecare pentru crearea unei noi ramuri a matematicii: teoria celei mai bune aproximări a funcţiilor. A adus contribuţii la interpolarea prin polinoame şi la metoda celor mai mici pătrate, cu care ocazie a ajuns la construcţia teoriei generale a polinoamelor ortogonale, introducând pentru prima oară, şirurile de funcţii biortogonale.
Recent, neurologul şi autorul Oliver Sacks şi-a reamintit un episod intens din copilărie, povestit în autobiografia sa, Uncle Tungsten. În al Doilea Război Mondial el locuia la Londra în timpul Blitz-ului, campania germană de bombardament a oraşelor britanice, când...
Pe măsură ce aflăm mai multe despre Univers, descoperim cât de diverse sunt de fapt planetele, stelele, nebuloasele şi alte bucăţi de materie misterioase. Aşadar, ce caută toată această materie în Universul nostru, în afară de a hoinări prin spaţiu?
Descoperirile ştiinţifice nu sunt simplu de realizat. Ciudata şi minunata istorie a teoriei celulei ilustrează foarte bine această afirmaţie, arătând drumul sinuos pe care a trebuit să-l parcurgă pentru a construi fundamentele biologiei moderne.
Cât de mare este universul? Are universul un centru? Dar margini? Devine universul din ce în ce mai mare? Dacă da, de ce se află în expansiune? Ce este universul observabil? Este tot una cu întregul univers? Dacă nu, care este diferenţa dintre ele?
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Cumpără un exemplar printat!
Clic pe imagine pt. detalii.