Descoperire: ARN-ul are un rol important în repararea leziunilor grave ale ADN-ului
ARN-ul poate contribui direct la stabilitatea și evoluția genomului. Acesta nu este doar un mesager pasiv, ci un participant activ în întreținerea genomului.
ADN-ul (acidul dezoxiribonucleic) este deteriorat în mod constant de surse din interiorul și din afara corpului tău. O formă deosebit de severă de deteriorare, numită „ruptură dublă de catenă”, presupune secționarea ambelor fire ale dublei elice de ADN.
Rupturile duble de catenă sunt printre cele mai dificile forme de deteriorare ale ADN-ului pe care celulele trebuie să le repare, deoarece ele întrerup continuitatea ADN-ului și nu mai oferă un șablon intact pentru a ghida refacerea. Dacă sunt reparate greșit, aceste rupturi pot duce la alte mutații care destabilizează genomul și cresc riscul pentru numeroase boli, inclusiv cancer, neurodegenerare și imunodeficiență.
Chiar ne face ChatGPT mai proști?
Un mic studiu recent a făcut, deloc surprinzător, înconjurul lumii: folosirea ChatGPT ne-ar face mai proști. Ca în nenumărate alte situații - e... doar superficialitatea presei.
Soluții anatomice pentru sforăit
Sforăitul este adesea tratat cu superficialitate, fie ca o trăsătură inofensivă, fie ca pretext de glume la ora de culcare, însă poate semnala probleme mai profunde, care depășesc simpla neplăcere acustică.
Sforăitul apare atunci când fluxul de aer determină vibrarea țesuturilor moi din căile respiratorii superioare în timpul somnului. Poate fi cauzat de ceva minor, cum ar fi un nas înfundat, dar poate indica și probleme mai grave, precum apneea obstructivă în somn. Această afecțiune este asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral și boli de inimă, afectarea gândirii și o oboseală persistentă pe parcursul zilei.
Că telefonul te „ascultă” este un mit, dar nu este nevoie pentru ca acesta să „știe” ce gândești
Că „telefonul ne ascultă” este unul dintre cele mai răspândite mituri. Dacă ar fi așa, iar dispozitivul te-ar înregistra non-stop, bateria s-ar termina în scurt timp.
Starea mediului în București (2025)
Bucureștiul reprezintă o „insulă” de căldură, raportat la împrejurimi.
Platforma de mediu pentru București a publicat recent raportul „Starea mediului în București” (165 pg), autorul raportului fiind profesorul Cristian Iojă (Facultatea de Geografie, Universitatea din București), cercetător la Centrul de cercetare a mediului și efectuare a studiilor de impact - CCMESI. Aspectele analizate: natura urbană, calitatea aerului, efectele schimbărilor climatice, managementul deșeurilor, infrastructura gri, mobilitatea urbană și actorii relevanți.
Raportul este o lectură fascinantă, prin datele ample utilizate, sintezele grafice și concluziile tăioase și la obiect.
Iată principalele concluzii ale raportului.
Insulina nu este produsă doar în pancreas, ci și în creier, existând încă multe necunoscute
Diabetul - organe afectate
Creierul tău produce insulină; aceeași insulină produsă și de pancreas. Aceeași insulină care nu este produsă la persoanele cu diabet de tip 1 și aceeași insulină care nu funcționează corespunzător la persoanele cu diabet de tip 2.
Oamenii de știință știu de peste 100 de ani despre celulele producătoare de insulină din pancreas. Aceste insulițe sferice de celule, numite insule pancreatice, conțin celulele beta care produc insulină.
Însă abia recent am început să învățăm despre producția de insulină din creier. Faptul că insulina este produsă acolo este încă, în mare parte, necunoscut, chiar și în rândul cercetătorilor în diabet, al medicilor și al persoanelor cu diabet.
De ce, în fapt, nu putem măsura spațiul
Materia curbează spaţiu-timpul, iar spaţiu-timpul curbat dictează mişcarea materiei în univers. credit: LIGO/T. Pyle
Am tot scris în ultimii ani despre natura timpului, ajungând la concluzia că nu există ceva în univers care să merite numele de timp. Singurul lucru ce se poate numi „timp” este o anume experiență subiectivă a omului, capacitatea noastră biologică și psihologică de a percepe evoluția lucrurilor, simultaneitatea, secvențialitatea și durata (estimarea unei perioade). Timpul „independent”, ca ingredient al naturii, cel presupus a fi indicat de ceasuri, este pură ficțiune. Puteți citi în detaliu despre aceste idei în seria dedicată timpului. O sinteză a ideilor este aici.
În acest articol o să vorbesc despre natura spațiului, conform fizicii moderne, și despre imposibilitatea de a măsura spațiul.
Legile fundamentale ale prostiei umane
E greu să fii adult și să nu ai motive să te exprimi din când în când de genul: „Ce prost!” sau „Ce imbecil!”. Sigur, sunt și alte variante, precum: „Ce idiot!”, „Ce cretin!” ori, poate, „Ce dobitoc!”. Câteodată, singuri fiind, ne putem referi la noi înșine cu astfel de aprecieri, dar de regulă suntem mai blânzi, mai înțelegători când ne judecăm pentru fapte de care nu suntem mândri, care ne surprind până și pe noi.
Carlo M. Cipolla, italian, specializat în istoria economiei, sigur a avut o problemă cu prostia, pentru că a scris o carte despre asta în 1976, mai precis despre legile fundamentale ale prostiei umane; de aici titlul articolului. Iată despre ce este vorba...
Cinci obiceiuri comune care îți pot afecta ficatul
Ficatul este unul dintre cele mai solicitate organe din corpul uman. El elimină substanțele nocive, ajută la digestie, stochează nutrienți și reglează metabolismul.
În ciuda rezistenței sale remarcabile și chiar a capacității sale de regenerare, ficatul nu este indestructibil. De fapt, multe obiceiuri zilnice, adesea trecute cu vederea, pot provoca treptat daune care, în timp, pot duce la afecțiuni grave precum ciroza (cicatrizare permanentă a ficatului) sau insuficiența hepatică.
Râmele dezvăluie un mecanism evolutiv care contrazice teoria lui Darwin
Un studiu comparativ al genomului râmelor și al rudelor lor marine arată că viermii marini și-au distrus genomul și l-au reconstruit într-o formă radical diferită atunci când au ieșit pentru prima dată din mare, în urmă cu 200 de milioane de ani.
Dacă am pune unul lângă altul toţi atomii din univers, cât spaţiu ar ocupa? Cât de mare ar fi gaura neagră care s-ar crea?
Raportul dintre Calea Lactee şi sfera tuturor atomilor din univers, puşi împreună
Imediat după Big Bang, universul nostru era un loc fierbinte şi dens, care a intrat rapid într-o stare de expansiune. Pe măsură ce s-a mai răcit, protonii şi neutronii au format elemente uşoare, ca: hidrogenul, heliul şi litiul. Ulterior, sub puterea gravitaţiei, materia s-a aglutinat, iar elemente mai grele au luat naştere în cadrul unor diverse procese cosmice.
Să ne imaginăm că am putea aduna toţi atomii de materie obişnuită din univers şi i-am pune unul lângă altul. Ce volum ar ocupa în raport cu volumul universului observabil?
Dar materia astfel aglomerată ar suferi un colaps gravitaţional. Cât de mare ar fi gaura neagră care s-ar forma din materia din întregul univers, raportată la universul observabil?
Îți va lua inteligența artificială locul de muncă? Care sunt avantajele tehnologiei
Dacă te-ai îngrijorat vreodată că inteligența artificială (IA) ți-ar putea lua locul de muncă, te-ar putea lipsi de sursele de venit sau chiar ți-ar lua locul tău în societate, probabil că te simți ușurat atunci când vezi cele mai recente softuri IA eșuând spectaculos. Dacă IA recomandă lipici ca topping pentru pizza, înseamnă că ești în siguranță pentru moment.
Totuși, realitatea este că IA are deja avantaje clare față de chiar și cei mai competenți oameni, iar înțelegerea locurilor în care apar aceste avantaje — și unde nu apar — va fi esențială pentru adaptarea la o forță de muncă în care IA este omniprezentă.
Inteligența artificială consumă mai multă energie decât poate suporta rețeaua electrică. Energia nucleară ar putea fi soluția
Se formează noi parteneriate între companiile de tehnologie și operatorii de energie, parteneriate care ar putea schimba decenii de percepții greșite despre energia nucleară.
Anul trecut, Meta (compania-mamă a Facebook) a lansat un apel pentru propuneri privind energia nucleară, Google a fost de acord să achiziționeze noi reactoare nucleare de la Kairos Power, Amazon s-a asociat cu Energy Northwest și Dominion Energy pentru a dezvolta energie nucleară, iar Microsoft s-a angajat la un contract pe 20 de ani pentru repornirea Unității 1 a centralei nucleare de la Three Mile Island.
Eveniment în astronomie: primele imagini ale Observatorului Vera C. Rubin
Odată cu Observatorul Vera C. Rubin, astronomia intră în era astro-cinematografiei.
Telescopul Vera C. Rubin. Imagine: science.com
Observatorul Vera C. Rubin a publicat primele sale imagini, marcând începutul misiunii sale de 10 ani, cunoscută sub numele de „Legacy Survey of Space and Time” (LSST).
LSST va revoluționa astronomia, având ca obiective principale investigarea energiei întunecate – forța misterioasă care determină expansiunea accelerată a universului – și a materiei întunecate, care constituie aproximativ 85% din „materia” cosmosului, dar care rămâne invizibilă.
Cum a ajuns omul să aibă o genetică atât de defectuoasă?
Omul are una dintre cele mai mari rate de mutații dintre toate speciile. O consecință este că aproximativ 5% dintre noi suferim de o boală genetică „rară”.
Pentru Hamlet al lui Shakespeare, noi, oamenii, suntem „culmea creației din lumea animală”. Dar progresele recente în genetică sugerează că oamenii sunt departe de a fi cea mai importantă realizare a evoluției.
De exemplu, oamenii au o proporție excepțional de ridicată de ovule fertilizate cu un număr incorect de cromozomi și una dintre cele mai mari rate de mutații genetice nocive.
Ann Hodges: primul caz cunoscut de persoană lovită de un meteorit care a supraviețuit
Meteoritul care a lovit-o pe Ann Hodges
Meteoritul „Sylacauga” a căzut pe 30 noiembrie 1954, la ora 12:46, ora locală, în Oak Grove, Alabama, lângă Sylacauga, în Statele Unite. Este cunoscut și sub numele de „meteoritul Hodges”, deoarece un fragment din el a lovit-o pe Ann Elizabeth Fowler Hodges (1920–1972). Meteoritul a creat o minge de foc vizibilă din trei state americane în timp ce străbătea atmosfera, deși căderea a avut loc la începutul după-amiezii.
Ann Hodges dormea pe canapea atunci când meteoritul a brăzdat cerul deasupra estului statului Alabama, în noiembrie 1954. Fragmentul de mărimea unui grepfrut a pătruns prin acoperișul casei, a ricoșat dintr-un radio mare din lemn și a lovit-o pe Ann în timp ce dormea pe canapea.
Știri false și canibalism: o avertizare din Epoca de Aur olandeză
Epoca de Aur olandeză, începută în 1588, este cunoscută pentru arta lui Rembrandt, invenția microscopului și comerțul cu mirodenii al Companiei Olandeze a Indiilor de Est. Ea s-a încheiat puțin înainte de trecerea unui secol, într-un măcel delirant și justiție populară.
În 1672, înfuriată de o campanie de știri false (eng. fake news), o mulțime l-a ucis pe până recentul fost șef de stat Johan de Witt și pe fratele său Cornelis. Gloata i-a spânzurat cu capul în jos, le-a smuls organele, a mâncat părți din cadavre și a vândut degete și limbi ca suveniruri.
Gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei UGC 11397 produce un spectacol cosmic impresionant
Galaxia-spirală UGC 11397, care se află în constelația Lira.
Credit: ESA/Hubble & NASA, M. J. Koss, A. J. Barth
Lumina captată de Telescopul Spațial Hubble al NASA/ ESA pentru a crea această imagine a ajuns la telescop după o călătorie de 250 de milioane de ani.
La prima vedere, UGC 11397 pare a fi o galaxie-spirală obișnuită: are două brațe spiralate, iluminate de stele și conturate de nori întunecați și fragmentați de praf cosmic.
Exemple de limbaj „stricat” din presa românească: „a securiza”, „stenogramă”, „aplicare înfrângere”, „obiectiv lovit” și „redresare de rele”
După cum puteți observa în secțiunea scientia.ro dedicată dificultăților limbii române, limba română folosită de jurnaliști suferă de multe ori.
