LHC, cu un pas mai aproape de Big Bang

Pe lângă căutarea faimosului boson Higgs, la acceleratorul de la Geneva, Large Hadron Collider (LHC), cercetătorii se pregătesc să realizeze şi să studieze ciocniri ale protonilor cu ioni de plumb şi ale ionilor de plumb între ei. De ce? Aflaţi detalii în cele ce urmează...

De ce plângem? De ce râdem?

Ca oameni, râdem şi plângem. Dar de ce plângem? De ce râdem? Care este rostul acestor manifestări? Corpul uman suferă modificări importante atunci când radem ori plângem. Plânsul şi rasul ne sunt benefice atât din punct de vedere emoţional, cât şi fizic.

Insule, peninsule, istmuri şi strâmtori (10)

Insulele sunt suprafeţe de uscat, de dimensiuni mai mici decât continentele, înconjurate din toate părţile de apă. Peninsulele sunt prelungiri ale uscatului în apă. Istmurile sunt porţiuni mici de uscat care leagă între ele două porţiuni mai mari de uscat.

Oraşele noaptea: vedere din spaţiu

Pentru un observator din spaţiu prezenţa omului Pământ este marcată în mod clar şi variat: modele regulate de terenuri agricole irigate, liniile desenate de drumuri şi căi ferate transcontinentale, barajele din sistemul hidrografic.

Publicarea în afara publicaţiilor serioase

O caracteristică a sindromului pseudoştiinţei constă într-o reticenţă în a publica detaliile legate de dovezile ce sprijină o afirmaţie într-o publicaţie ştiinţifică normală. În schimb, un fals om de ştiinţă va căuta să-şi facă publicitate într-un ziar, o revistă sau un site.

Ţărmurile (9)

Ţărmurile sunt fâşii de uscat care intră în contact nemijlocit cu marea. Ele sunt formaţiuni foarte dinamice, care se modifică rapid datorită acţiunii apei asupra acestora. Fenomenele precum valurile şi mareele modifică continuu forma ţărmurilor.

Sistemul Solar – Marte

Oamenii din vechime au văzut în Marte un câmp de bătălie însângerat, culoarea roşie făcându-i să numească această planetă după zeul războiului. Această culoare este dată în realitate de oxidul de fier (rugina). Ca luminozitate, după Venus şi Jupiter este cea mai vizibilă.

Cât "supravieţuieşte" un cap retezat?

Separarea capului cuiva de trup a fost considerată din cele mai vechi timpuri o cale mai mult decât sigură de a ucide. Ucide vampirii, zombii, oamenii muntelui. Nimic nu se compară cu o decapitare atunci când vrei să te asiguri că cineva o să moară.

Cocolitoforele

Ca şi alte tipuri de fitoplancton, cocolitoforele sunt plante marine unicelulare ce trăiesc în număr mare în straturile de la suprafaţă ale oceanului. Spre deosebire de oricare altă plantă din ocean, cocolitoforele se înconjoară cu un strat de calcar (calcit).

Procese geologice importante (8)

Procese geologice precum eroziunea, depunerile sedimentare sau dezagregarea modifică puternic aspectul reliefului. Aceste procese  stau la baza formării de noi forme de relief şi influenţează litosfera şi celelalte învelişuri ale Terrei.

Fitoplanctonul. Modele globale (3)

Fitoplanctonul prosperă de-a lungul coastelor şi platourilor continentale, de-a lungul Ecuatorului în oceanele Pacific şi Atlantic şi în zone cu latitudine mare. Vânturile joacă un rol important în distribuţia fitoplanctonului.

Schimbările climatice şi gazele de seră

Civilizația umană a fost și va fi în mod sigur marcată de evoluţia climei, iar studiul schimbărilor climatice reprezintă un pas fundamental pentru înțelegerea istoriei şi viitorului rasei umane. Cum putem afla mai multe despre cum a evoluat clima în trecut?

• schimbari-climatice

Cercetătorul ce s-a pretins papagal

Papagalul Alex a murit în 2007, după ce reuşise să înveţe mai multe cuvinte decât oricare altă pasăre înaintea lui. El a schimbat percepţia asupra inteligenţei animale. Dar instruirea lui nu ar fi fost posibilă fără un asistent trăsnit, care pretindea că este un papagal.

Cum explodează zahărul?

Se pare că există modalităţi nelimitate prin care zahărul poate ucide oamenii. Acesta nu se mulţumeşte doar cu uciderea lentă provocată de aportul caloric, ci s-a specializat şi în crimele subite şi violente. Aflaţi cum şi de ce poate zahărul să explodeze.

Importanţa fitoplanctonului (2)

Fitoplanctonul este baza pentru hrana din mediul acvatic, hrănind de la animale microscopice ca zooplanctonul, la balenele cu atât de multe tone. Peştii mici şi nevertebratele mănâncă fitoplanctonul şi apoi aceste animale mai mici sunt mâncate de unele mai mari.

Petele solare

În secolul al V-lea î.Hr. chinezii au observat pete închise la culoare pe Soare. În 1610, Galileo Galilei din Italia, Johannes Fabricius din Olanda, Christopher Scheiner din Germania şi Thomas Harriott din Anglia, fiecare independent au făcut primele observaţii despre petele solare.

Ce este fitoplanctonul? (1)

Derivat din gr. "phyto" (plantă) şi "plankton" (făcut să rătăcească), fitoplanctonul e format din organisme microscopice ce trăiesc în medii acvatice, sărate şi dulci. Parte din fitoplancton e alcătuit din bacterii, parte din protiste, iar mare parte din plante unicelulare.

Telefoanele mobile şi cancerul

Experţi din diverse domenii ce au legătură cu telefonia mobilă şi implicaţiile folosirii telefonului mobil asupra sănătății omului au căzut de acord în vara acestui an, într-o întâlnire sub egida OMS, cu privire la faptul că folosirea telefoanelor mobile ar putea fi cancerigenă.

Energia: cheia originii vieţii complexe

Sec. XXI  este dominat de ideea conservării energiei. Orientarea către clădiri, maşini şi stiluri de viaţă ecologice este şi la modă, şi necesară, dar în acelaşi timp ironică. Tendinţa de a consuma din ce în ce mai multă energie este adânc întipărită în istoria noastră.

Continentele (7)

După cum am menţionat şi în articolul anterior, Terra are în componenţă în prezent 6 continente. În acest articol vom face o scurtă prezentare a celor şase continente şi a câtorva continente din trecutul geologic al planetei noastre.