Timpul de înjumătăţire al adevărului (1)
O mare parte din ceea ce noi considerăm ca fiind adevărat are o dată de expirare. Vestea bună este că putem estima această dată. Iată cum au abordat problema Thierry Poynard şi colegii săi, specialişti în boli hepatice de la spitalul Pitié-Salpêtrière din Paris, Franţa.
Problema întrebărilor ajutătoare
Una dintre cele mai mari probleme în folosirea hipnozei pentru accesarea amintirilor este influenţa întrebărilor ajutătoare. Acestea sugerează ceva indirect prin transmiterea informaţiilor care ar putea stimula imaginaţia. Iată despre ce e vorba...
Hipnoza şi memoria
Sugestia ajută uneori mult memoria. Multe infracţiuni au fost rezolvate cu ajutorul hipnozei. În 1976 poliţia a rezolvat un caz de răpire din Chowchilla, California (un autocar plin de copii a fost luat ostatic) prin hipnotizarea şoferului care nu era captiv.
Hipnoza şi observatorul ascuns
Hilgard a descoperit un exemplu spectaculos de disociere în hipnoză: observatorul ascuns. A apărut pentru prima oară în cadrul unei demonstraţii a hipnozei în clasă. Fenomenul poate fi produs cu acurateţe la cei care răspund bine la hipnoză.
Hipnoza ca stare disociativă
Ernest R. Hilgard de la Universitatea Stanford a descris hipnoza ca stare disociativă. Disocierea (o parte din minte „se separă” şi funcţionează independent de restul) provine de la Pierre Janet (1859-1947). Janet a lucrat cu pacienţi ce aveau personalităţi multiple.
Sugestia hipnotică
Vechea imagine stereotipă a unei persoane hipnotizate care arată ca un zombie cu ochi sticloşi nu este deloc adevărată, deşi oamenii hipnotizaţi par adesea calmi şi cu privirea pierdută. Ce este adevăr şi ce este fals în privinţa celor hipnotizaţi?
Inducţia hipnotică
În modelul clasic propus de James Braid, hipnoza începe cu încercarea de a obosi muşchii oculari. Hipnotistul ţine un obiect sclipitor deasupra nivelului ochilor subiectului şi intonează: „Devii din ce în ce mai somnoros... pleoapele ţi se îngreunează...".
Primele cercetări în domeniul hipnozei
Pentru descoperirea hipnozei este deseori acreditat medicul vienez Franz Anton Mesmer (1734-1815), de la numele acestuia provenind termenul englezesc de „mesmerisation” pentru denumirea hipnozei timp de mulţi ani.
Giordano Bruno (1548-1600)
Giordano Bruno s-a născut în 1548 la Nola, în sudul Italiei, fiind teolog şi filozof umanist italian din epoca Renaşterii. Adevăratul său nume era Filippo. Şi-a luat numele de Giordano după ce a devenit călugăr dominican în mănăstirea "San Domenico" de lângă Napoli.
Galileo Galilei (1564-1642)
Galileo Galilei (n. 15 februarie 1564 – d. 8 ianuarie 1642) a fost fizician, matematician, astronom şi filozof italian care a jucat un rol important în Revoluţia Ştiinţifică. Întreaga sa carieră a dus la îmbunătăţirea telescoapelor şi observaţiilor astronomice realizate astfel.
Johannes Kepler (1571-1630)
Puţini au fost cei marcaţi de atâtea dificultăţi materiale şi suferinţe ca Johannes Kepler, dar acesta şi-a găsit refugiul în cercetarea spaţiilor cereşti infinite, unde mizeriile terestre nu-l mai puteau ajunge. Citiţi în continuare o scurtă biografie a marelui astronom.
Tycho Brahe (1546-1601)
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, marele om de ştiinţă danez Tycho Brahe (1546-1601) şi-a consacrat viaţa pentru impunerea unui sistem cât mai corect al lumii, fiind astfel considerat unul dintre fondatorii astronomiei moderne.
Efectul de măsurare şi de observator
În cercetarea observaţională, rezultatele pot fi modificate sau influenţate chiar prin actul de măsurare - "efectul de măsurare". Un tip de efect de măsurare este efectul de observator. Apare când subiecţii îşi schimbă comportamentul în prezenţa unui observator.
Chestionare, anchete şi sondaje
Una dintre cele mai simple forme de colectare a datelor este administrarea unui chestionar. Procesul este foarte similar cu participarea la un sondaj. Profesioniştii realizează, de obicei, anchete şi sondaje, iar amatorii administrează chestionare.
Importanţa numerelor mari
Litera N este folosită pentru a indica numărul de subiecţi care contribuie la un experiment sau sondaj de opinie. N=500 indică faptul că 500 de oameni au participat la experiment sau sondaj. Cât de mare trebuie să fie N pentru un sondaj de încredere?
Eroarea de eşantionare
Dacă ai cu adevărat un eşantion aleatoriu, acurateţea eşantionului (cu care reprezintă populaţia mai mare) poate fi calculată şi exprimată ca eroare de eşantionare, care este eroarea la care ne-am putea aştepta, ţinând cont de mărimea eşantionului.
Boli de nutriţie
Stilul de viaţă şi mai ales alimentaţia reprezintă cauze foarte importante în ceea ce priveşte morbiditatea şi mortalitatea. Există o gamă variată de afecţiuni ce pot fi puse pe seama alimentaţiei: subnutriţia, obezitatea sau boli cardio-vasculare. Detalii, în continuare.
Chiar ne îngrăşăm mâncând la fast food?
Mâncatul prea des la un fast food este nociv sănătății. Un faimos documentar (Super Size Me) a demonstrat ce se poate întâmpla. Un studiu efectuat în 2006, mai științific, arată însă cât de diferite pot fi efectele unei alimentații la fast food asupra noastră.
Iluzia Lunii. Câteva teorii
De pe vremea lui Aristotel, oamenii au observat că Luna pare mult mai mare după ce răsare decât atunci când se află în înaltul cerului. Noi suntem acum în vremea agenţiei spaţiale NASA, şi tot nu ştim exact ce face ca Luna obişnuită să devină Luna monstru.
Metalele rare. Avem suficiente rezerve?
Viaţa în secolul XXI nu ar fi la fel fără metalele rare din pământ. Telefoane mobile, iPad-uri, laptopuri, televizoare, autoturisme hibride, turbine eoliene, panouri solare şi multe alte produse depind de metalele rare pentru a funcţiona.
Genul Neisseria. Meningita şi gonoreea
Genul Neisseria cuprinde 10 specii ce pot avea habitat în organismul uman, din care 2 sunt patogene, Neisseria meningitidis şi Neisseria gonorrhoeae. Acestea sunt, după cum le spune şi numele, agenţii etiologici ai meningitei cu meningococ, respectiv gonoreei.
