De ce deformarea spaţiului lângă Pământ nu afectează lumina?
De ce deformarea spaţiului în apropierea Pământului transformă orbita sa într-una eliptică, dar nu are efect asupra luminii?
Deformarea efectivă a spaţiului în apropierea Pământului, în conformitate cu relativitatea generală, este foarte mică. Din toate punctele de vedere, spațiu-timpul din apropierea Pământului este foarte plat. Acesta este şi motivul pentru care mişcarea Pământului se supune fizicii newtoniene atât de bine.
Ce este dincolo de marginea spaţiului?
În cazul în care spaţiul este finit, ce este pe cealaltă parte a sa?
Dacă spaţiul este infinit, nu este nimic dincolo de el. Dacă spaţiul este finit, ca urmare a faptului că este răsucit în el însuşi datorită gravitaţiei, atunci din nou nu este nimic pe cealaltă parte, pentru că nu există nici o margine. El apare ca suprafaţa unei mingi netede ce reprezintă o bucată de hârtie plată îndoită în ea însăşi.
Cum trece timpul pentru un foton
Pentru un foton, pentru care eternitatea ar trebui să fie cât o clipă, există spaţiu şi timp? Este adevărat că având la dispoziţie suficientă energie, aţi putea fi propulsat atât de repede încât un an de acasă să treacă pentru voi în doar câteva minute.
Ce legătură este între timpul în care lumina parcurge spaţiul şi căutarea în trecut sau viitor?
Dacă un obiect se află la 5 miliarde de ani-lumină, noi vedem cum arăta acesta cu 5 miliarde de ani în urmă. Nu poţi recepţiona o imagine de la un obiect care să fie mai recentă decât durata în care lumina a parcurs distanţa de la acesta. Cu alte cuvinte, lumina de la un obiect îndepărtat, care a fost emisă cu 4 miliarde de ani în urmă, este încă pe drum înspre noi şi lumina pe care a emis-o cu 6 miliarde de ani în urmă, ne-a depăşit deja cu un miliard de ani în urmă.
Există vreo teorie care să necesite mai mult multe dimensiuni ale timpului?
Nici unul, din câte ştiu eu. O dimensiune ajunge. S-ar putea totuşi, să existe mai mult de 3 dimensiuni ale spaţiului, dar acest lucru este relevant doar pentru lumea cuantică.
Ce sunt „branele-p” (P-branes)?
Cei care studiază teoria supercorzilor pentru a putea ajunge la o „Teorie a totului” cred că branele-p sunt „subspaţii cu p dimensiuni din structura topologică cu 10 dimensioni a corzilor”, folosite în funcţia matematică de „ancorare” a capetelor corzilor.
Cum poate să apară materia din nimic?
Materia poate să apară din nimic pentru că acesta este modul în care operează vidul. Acest fenomen poate fi studiat în detaliu în laboratoarele de acceleratoare. Nu cred că cineva înţelege cu adevărat de ce este astfel natura.
Ce este „sub-spaţiul” ?
Sub-spaţiul este un subset al unui spaţiu mai mare, în care toate operaţiile aritmetice identice sunt posibile, dar în care rezultatele acestor operaţiuni sunt întotdeauna încă elemente din cadrul sub-spaţiului.
De exemplu, în spaţiul tri-dimensional putem forma planuri în două dimensiuni. Aceste planuri 2D sunt numite sub-spaţii ale spaţiului întreg 3D. Dacă sunteţi un cititor de SF, sub-spaţiile sunt o denumire „cool”, dar nu există nicio cale de a ieşi din spaţiul 3D şi de a intra în „sub-spaţiul” 2D doar pentru a ajunge la o stea din apropiere!
Chiar e viteza luminii de nedepăşit?
Am considerat cândva că viteza sunetului este de nedepăşit, dar a fost depăşită. Nu se întâmplă acelaşi lucru cu viteza luminii?
Nu, pentru că viteza luminii a a fost parte din mai toate experimentele pe care fizicienii le-au efectuat în ultimii 100 de ani. Nici o singură spărtură în acest zid nu a fost constatată vreodată, care să sugereze că materia sau energia pot călători câtuşi de puţin mai repede decât viteza luminii. Dacă există o modalitate de a face aceasta, natura nu ne oferă niciun indiciu despre cum s-ar putea întâmpla în mod natural.
Călător printre stele: Zeta Ophiuchi
Aceasta este cu adevărat o stea spectaculoasă! Observată gonind ca un glonte printr-un nor de praf stelar şi gaze, steaua masivă Zeta Ophiuchi creează un val colorat cunoscut sub numele de arc de şoc. Mai multe detalii, în continuare.
Stresul poate afecta genele urmaşilor
Pentru prima dată s-a putut observa că gene dezactivate chimic ca rezultat al stresului au rămas astfel în ovule şi în spermă, deci efectul este transmis generaţiilor ulterioare. Descoperirea este bazată pe scanările de ADN din ovulele şi sperma şoarecilor.
Reinventarea prezervativului
Dacă nu aş fi ştiut ce erau, aş fi avut mari dificultăţi să identific obiectele. Erau aproape 20, montate pe un suport din cuie de lemn dispuse vertical şi iluminate atât cât să dea impresia unor umbre fantomatice produse de o cutie luminoasă aflată dedesubt.
Senzori Kinect pentru viaţa de zi cu zi
Atunci când senzorul pentru jocuri, Kinect, al celor de la Microsoft, a apărut pe scena jocurilor în 2010, nu a durat mult până când oamenii să înceapă să se intereseze de ce ar putea face acesta posibil. Iată o serie de utilizări care i s-au găsit acestui senzor.
Naşterea prematură. Deficienţele cognitive
Două studii publicate recent indică faptul că cortexul cerebral relativ mic, pe care îl au mulţi dintre bebeluşii născuţi înainte de termen, conţine un număr normal de neuroni care se pot dezvolta în mod corespunzător în condiţii de îngrijire corectă.
Software pentru maşini inteligente
OpenXC va atrage atenţia comunităţii hackerilor asupra sistemelor informatice ale maşinilor Ford – să ne aşteptăm la o serie de aplicaţii care vor îmbunătăţi eficienţa şi performanţa vehiculelor. Priveşte, semnalizează, manevrează – acum setează-ţi motorul pe “supermaşină”.
Podea sensibilă la mişcare
O podea prototip care îţi simte orice pas şi poate afişa imagini interactive, ar putea aduce într-o zi noi atracţii şi noi posibilităţi în casa ta. Priveşte podeaua interactivă din laboratorul lui Patrick Baudisch şi nu îţi vei putea vedea reflecţia în podea.
Planeta pitică ERIS şi gravitaţia cuantică
Renunţarea la considerarea lui Pluto drept planetă a fost doar începutul. Planeta pitică Eris, numită după zeiţa greacă a vrajbei, ar putea distruge cele mai populare explicaţii privind atât materiei întunecată, cat şi pe cele date energiei întunecate.
Aniversaţii zilei: D. Mendeleev şi J. Verne
Pe 8 februarie 2013 se împlinesc 179 de ani de la naşterea marelui chimist rus Dimitri Mendeleev, creatorul tabelului periodic al elementelor, respectiv 185 de la naşterea părintelui literaturii ştiinţifico-fantastice, popularul scriitor francez Jules Verne.
Cercetarea şi rolul rezultatelor negative
Cercetarea pe baza emiterii de ipoteze stă la baza efortului ştiinţific. Cel mai adesea doar ipotezele confirmate au parte de atenţie, generând cercetări ulterioare. Însă multe studii produc informaţii nevalide, care contrazic ideile curente şi ipotezele atent formulate.
Supernovele şi istoria universului
Cum ar fi să aveţi o „maşină a timpului” şi să vizionaţi pe un ecran TV o lună întreagă din istoria timpurie a universului ce se desfăşoară în timp real sub ochii dvs.? Iată scenariul prezentat de David Rubin de la departamentul Energie al Laboratorului Naţional Lawrence Berkeley.
Dacă spaţiul există, ce este acesta?
Ce este, de fapt, spaţiul? Aceasta este cea mai importantă întrebare din fizica modernă. Einstein însuşi a spus că în măsura în care teoria sa, a relativităţii generale, este implicată, spaţiul (de fapt, spaţiu-timpul) şi câmpul gravitaţional sunt acelaşi lucru.
