Ce este, de fapt, spaţiul? Aceasta este cea mai importantă întrebare din fizica modernă. Einstein însuşi a spus că în măsura în care teoria sa, a relativităţii generale, este implicată, spaţiul (de fapt, spaţiu-timpul) şi câmpul gravitaţional sunt acelaşi lucru.
Noi îl vedem ca pe ceva care este gol pentru că, în limbajul modern, noi nu putem vedea particulele cuantice numite gravitoni din care el este „fabricat”. Noi existăm la fel ca stafidele într-un cozonac, înconjuraţi de „aluatul” invizibil, dar aproape palpabil al câmpului gravitaţional.
În multe privinţe nu există nici o diferenţă între câmpul în care suntem înglobaţi şi materia aparent solidă din care suntem făcuţi. Chiar şi la nivel de quarcuri, peste 95% din „materia” care constituie un om de 100 kg este pur şi simplu blocată în energia câmpurilor gluonilor din care sunt modelaţi protonii. Restul este un rezultat al modului în care interacţionează quarcurile şi electronii cu un câmp numit câmpul Higgs, care impregnează spaţiul. Suntem, cu adevărat, pur şi simplu o altă formă de manifestare a câmpului gravitaţional al Universului, răsucită de Big Bang într-o mică familie de stări unice ale particulelor.
Traducere după Relativity QA de Mircea Ştefan Moldovan cu acordul editorului.
