Ce este masa imaginară?
Când depăşim viteza luminii, cum devine masa noastră „imaginară”?
În ecuaţia relativistă, masa este:
masa = masa de repaus / [1 - (v/c)²]½
Se poate observa că pentru v mai mare decât viteza luminii, vom avea rădăcina pătrată dintr-un număr negativ, ceea ce matematicienii numesc rădăcină imaginară. Acest lucru, din punct de vedere fizic, ne arată că masa corpului creşte asimptotic spre infinit atunci când viteza corpului v se apropie de viteza luminii. Constatăm că doar când v = c, numitorul fracţiei devine zero şi masa aflată sub observaţie devine infinită. Pentru orice accelerare continuă, va trebui să ne facem griji, mai întâi, să atingem viteza luminii şi abia pe urmă să ne gândim cum o depăşim, pentru a ajunge la o masă imaginară!
Are spaţiul mai mult de 3 dimensiuni?
În afara atomului, spaţiul are 3 dimensiuni mari, care se bazează într-un raport mai bun de 1 parte la 10 miliarde, pe modul în care acţionează gravitaţia în comparaţie cu modul în care relativitatea generală spune că ar trebui să se comporte în spaţiul 3D. În interiorul atomului, la o scară mai mică decât nucleul atomului, noi nu ştim ce se întâmplă cu spaţiul, dar teoreticienii care caută o „Teorie a totului” par să îmbrăţişeze ideea că ar putea fi o mulţime de dimensiuni microscopice, cuantice, pentru fiecare punct al spaţiului 3D. Nu există nici o dovadă observaţională pentru asta, dacă nu cumva dovada este chiar acolo, în faţa noastră şi noi pur şi simplu nu o vedem!
Este spaţiul cuantificat?
În prezent, nu există experimente care să indice că spaţiul ar fi cuantificat şi nimeni nu ştie cum s-ar putea efectua astfel de experimente. Nu avem tehnologia necesară.
Viteza undelor gravitaţionale
Dacă undele gravitaţionale se deplasează cu viteza luminii, de ce nu se aplică efectul de întârziere în ecuaţiile folosite în mecanica cerească?
Ecuaţiile standard nu sunt afectate de efectul de întârziere în propagarea undelor gravitaţionale, deoarece pentru cele mai multe dintre calculele de efemeride, efectul este prea mic pentru a avea consecinţe pe termen scurt (notă: efemeridele sunt tabelele care conţin poziţiile planetelor din sistemul solar la anumite date calendaristice). Calculele cele mai sofisticate din domeniul mecanicii relativiste, aplicate în astronomie, iau în considerare această întârziere şi rezultatele sunt în deplină concordanţă cu cele mai precise observaţii.
O ipoteză interesantă. Explozii în oglindă
Întrebare:
Ar fi posibil ca fenomenele de lentilă gravitaţională să fie cauza apariţiei exploziilor de raze gama în acelaşi loc pe cer, mai degrabă decât repetarea exploziilor?
Călătoria în spaţiu ne întinereşte?
Dacă ar fi să călătorim în spaţiu, ne-am întoarce într-adevăr mai tineri decât prietenii lăsaţi în urmă?
Un mare număr de experimente cu particule subatomice accelerate şi cu ceasuri purtate de avioane cu reacţie, confirmă că noi şi ceasurile care ne însoţesc în călătorie, vor înregistra o scurgere mai lentă a timpului decât un ceas în repaus. Dar, pentru tipurile de viteze cu care călătorim, această diferenţă de timp înseamnă minuscule fracţiuni dintr-o secundă. În cazul particulelor subatomice, viteza acestora poate fi mărită la 99,9999 % din viteza luminii şi atunci constatăm într-adevăr câteva lucruri importante, cum ar fi creşterea de câteva ori a duratei de viaţă a particulelor în comparaţie cu cazul în care s-ar mişca mai încet. Efectul pare deci, destul de real.
Putem călători în timp?
Întrebare: Dacă am putea să ne întoarcem în acelaşi loc din spaţiu-timp unde am fost ieri la amiază, ar fi încă ieri la amiază?
Răspuns: Da...dar ar implica călătoria în timp şi Natura nu pare dispusă să joace acest joc cu noi.
Cum scăpăm de gândurile nedorite?
Aţi repetat vreodată un cuvânt de mai multe ori, până când acesta a ajuns să-şi piardă sensul? E un truc pe care cei mai mulţi dintre noi l-au descoperit în copilărie, când am început să bănuim că în spatele cuvintelor nu stau etichete solide, de încredere, fixe.
O tehnică de convingere practică
Vom prezenta în continuare o tehnică de persuasiune foarte facilă, pe care toată lumea ar trebui să o cunoască. Este susţinută de 42 de studii efectuate pe un număr de 22.000 de persoane şi este cea mai simplă şi cea mai practică tehnică de persuasiune disponibilă.
Cum stimulăm creativitatea în grupuri?
Pentru mulţi ani, brainstormingul a fost un mod foarte popular de generare a ideilor noi în grup, cu precădere în grupurile de afaceri. Brainstormingul tradiţional este ineficient, dar procesul poate fi optimizat pentru a produce mai multe idei de înaltă calitate.
Creierul-calculator, o metaforă perimată?
Încă de pe vremea lui Alan Turing (matematician, logician, criptanalist şi informatician britanic, considerat părintele informaticii moderne), un număr tot mai mare de cercetători din domeniul neurologiei au comparat creierul uman cu un calculator.
Atunci când nu poţi vorbi, dar poţi cânta
Cunoaştem cu toţii lucrurile care ne distrug vocea. Orice răneşte fizic gâtul, cum ar fi o lovitură sau o strângere fizică, ne va transforma vocea într-un sunet ciudat. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul infecţiilor, utilizării excesive a vocii sau, uneori, doar al stresului.
Fenomenul parapsihologic: experimentele Ganzfeld
Astăzi vom păşi într-o cameră întunecată, într-o oază de linişte, ne vom aşeza confortabil şi ne vom pregăti să recepţionăm imagini telepatice, în ceea ce se pretinde deseori a fi cea mai bună dovadă a existenţei capacităţilor paranormale.
Sunt homosexualii mai puţin anxioşi?
E cert că ascunderea orientării sexuale consumă din punct de vedere emoţional şi psihologic. O cercetare publicată recent demonstrează că homosexualii, lesbienele şi bisexualii declaraţi prezintă niveluri mai scăzute de hormoni ai stresului.
Abstinenţa şi plăcerile simple ale vieţii
Un lucru grozav din viaţa unui copil obişnuit, nu foarte răsfăţat, este faptul că nu prea are bani. În timp ce toate nevoile sale de bază ca fiinţă umană îi sunt îndeplinite - hrană, adăpost şi aşa mai departe, venitul real al copilului mediu este unul insignifiant.
LHC, oprit pentru 2 ani. Aflaţi de ce
După o perioadă extrem de intensă şi pasionantă, în care cercetătorii au pus mâna pe ceea ce pare a fi bosonul Higgs, marele accelerator de la Geneva, LHC, va fi modificat în următorii circa 2 ani pentru a i se creşte energia. Detalii, în continuare.
Circuit logic bazat pe comutare magnetică
O echipă de cercetători din diferite centre de cercetare din Coreea de Sud au reuşit să construiască un circuit logic care se bazează mai degrabă pe magnetismul de comutare decât pe electronică. Detalii, în cele ce urmează.
"Dansul" electronilor, surprins de razele X
Felul în care electronii se deplasează între molecule, transferând energie pe măsură ce se mişcă, joacă un rol important în multe procese chimice şi biologice, cum ar fi conversia luminii solare în energie, în fotosinteză şi în celule solare.
Pericolele stereotipurilor pozitive
Cu toţii cunoaştem pericolele stereotipurilor negative. Care este însă situaţia celor pozitive? Este cu adevărat un lucru rău să presupui că femeile sunt în contact cu emoţiile lor (mai mult decât bărbaţii)? Sau că imigranţii muncesc mai mult decât majoritatea populaţiei?
Mutaţii ce încetinesc creşterea tumorilor
O celulă canceroasă obişnuită prezintă mii de mutaţii răspândite în tot genomul său şi sute de gene mutant. Cu toate acestea, numai câteva dintre aceste gene, cunoscute sub numele de gene driver, sunt responsabile pentru caracteristici precum creşterea necontrolată.
Geniul lui Darwin. Cu Richard Dawkins
Se împlinesc astăzi 204 ani de la naşterea lui Charles Darwin, părintele evoluţionismului şi autorul celebrei lucrări "Originea speciilor", în care introduce conceptul de selecţie naturală. În continuare, un documentar despre Darwin prezentat de biologul Richard Dawkins.
