NLP: Programarea neuro-lingvistică

Este NLP-ul (programarea neuro-lingvistică) într-adevăr o mare descoperire ştiinţifică în psihoterapie sau doar o tendinţă New Age de întrajutorare? Astăzi ne vom îndrepta privirea sceptică spre programarea neuro-lingvistică.
Teste de personalitate. Cum se falsifică?
Testele de personalitate sunt un instrument eficient de recrutare. Cei care obţin scoruri mai mari la conştiinciozitate şi mai mici la nervozitate tind să se descurce mai bine la slujbă. O slăbiciune majoră a testelor: tendinţa oamenilor de a răspunde nesincer.
Ce este ecologia? Scurtă introducere
Ecologia este o ramură a biologiei care studiază interacţiunile dintre organisme şi mediul lor de viaţă şi între organisme. Ecologia este o ştiinţă veche, doar că nu a purtat dintotdeauna acest nume. În continuare, o scurtă introducere în ştiinţa ecologiei.
Testul IQ (de inteligenţă): cât de relevant?
Nu-i aşa că iubiţi ideea că inteligenţa (IQ-ul) dumneavoastră se rezumă la un număr, plasat apoi alături de cele ale altor multe persoane din lume? Probabil că aţi dat un test IQ şi poate că ştiţi chiar şi ce scor aţi obţinut. Dar cât de relevant este un test IQ?
Puterea efectului placebo
Ai vreo durere cronică? Urticarie? Hipertensiune? Depresie? Avem soluţia potrivită pentru tine. Garantăm că nu are niciun efect secundar, dar este un tratament extraordinar pentru simptomele tale. Este vorba despre efectul placebo. Cât de multe ştim despre el?
Legile mendeliene ale eredităţii (2)
Transmiterea caracterelor ereditare a fost unul din marile mistere ale vieţii. Dar în secolul al XIX-lea un călugăr ceh, Gregor Mendel, a descoperit legile (trei la număr) care guvernează ereditatea, denumite în cinstea sa legile mendeliene ale eredităţii.
Dr. House despre religie şi Dumnezeu
De-a lungul celor 7 sezoane, serialul Dr. House a abordat în moduri cu totul originale problema credinţei în Dumnezeu şi implicit a religiei. Puteţi viziona în acest videoclip subtitrat în limba română câteva ”învăţături” celebre ale personajului întruchipat de Hugh Laurie.
Tipurile de nutriţie

Hrana este o necesitate a tuturor organismelor, dar în câte moduri diferite se pot ele hrăni? Plantele se hrănesc prin fotosinteză, unele animale se hrănesc ucigând alte animale, unele consumă vegetale, altele cadavre. Mai multe despre tipurile de nutriţie, în continuare.
Calea Lactee şi formarea galaxiilor
Galaxia noastră, Calea Lactee, este una obişnuită: are sute de miliarde de stele, suficient gaz şi praf pentru a da naştere altor câteva miliarde de stele şi de cel puţin zece ori mai multă materie întunecată decât toate stelele şi gazul puse împreună. Gravitaţia ţine totul laolaltă.
OZN-uri văzute de astronauţii NASA?
Astronauţii se bucură de credibilitate mare când vine vorba de relatarea unor fenomene OZN, părerile lor fiind printre cele mai convingătoare pentru public. Iată mai jos câteva poveşti cu OZN-uri considerate a fi raportate de către astronauţii NASA.
Omul cuantic. Algoritmi de căutare (3)
În a treia şi ultima parte a articolului vorbim despre modul în care logica cuantică poate îmbunătăţi algoritmii de căutare a informaţiilor în aglutinări mari de date. Şi încercăm să răspundem la întrebarea: de ce se potriveşte logica cuantică gândirii umane?
Omul cuantic. Factorul de interferenţă (2)
În cea de-a doua parte a articolului intitulat "Omul cuantic", continuăm dezvăluirea conexiunilor stranii dintre matematica teoriei cuantice şi gândirea umană. Vorbim despre alte experimente ce confirmă această idee şi despre incertitudinea cuantică.
Omul cuantic. Matematica şi mintea umană (1)
Logica bizară pe care o urmează particulele se aplică surprinzător de bine gândirii umane. Lumea cuantică sfidează regulile logicii obişnuite. Particulele ocupă două sau mai multe locuri în spaţiu în acelaşi timp şi nu au proprietăţi certe până nu sunt măsurate.
Neutrinii, mai rapizi decât lumina
Sunt zile fierbinţi în lumea fizicii... Un grup de cercetători susţine că a măsurat neutrini care călătoresc cu viteze mai mari decât cea a luminii. Dacă va fi confirmată, vestea va schimba fizica din temelii. Este posibil să se fi strecurat vreo eroare în analiza datelor?
Big Bang - teoria naşterii Universului
Cerul nopţii prezintă celor ce îl privesc imaginea unui Univers calm şi neschimbător. Descoperirea din 1929 a lui Edwin Hubble, conform căreia Universul este în expansiune, a revoluţionat înţelegerea Universului. Galaxiile din afara Căii Lactee se îndepărtau...
Dovedesc oamenii puteri neobișnuite în situaţii de criză?
Auzim despre fapte supraomeneşti ale unor oameni aflaţi în situaţii limită, despre care se spune că au găsit puteri fizice nebănuite în acele momente. Dar este oare corpul omenesc capabil de aşa ceva? Ar putea o mamă disperată să ridice o maşină pentru a-şi salva copilul?
Cunoştinţă vs cunoştiinţă. Dificultăţi ale limbii române
Cum este corect să scriem: „cunoştinţă” ori „cunoştiinţă”?
„Am luat cunoştinţă de decizie" ori „Am luat cunoştiinţă de decizie"?.
Istoria unei supernove

credit: Universitatea din Sydney
Acum zece milenii, când omenirea era ocupată cu inventarea agriculturii, o luminoasă stea nouă, din constelaţia pe care acum o ştim drept Centaurul (Centaurus), s-ar putea să îi fi uimit pe strămoşii noştri. Citiţi în continuare istoria acestei stele.
Misterele lumii: manuscrisul Voynich
Vorbim astăzi despre unul dintre misterele lumii, mai precis despre adevărata istorie şi semnificaţiile celei mai faimoase cărţi nedescifrate până în prezent: manuscrisul Voynich. Este vorba despre o carte medievală de ştiinţă, misterioasă, plină de ilustraţii frumoase.
Dificultăţi ale limbii române: verbul „a fi”
Am observat că „a fi” pune unele probleme românilor. Atât pe Internet (site-uri ale unor publicaţii ori site-uri personale), cât şi pe "micul ecran" (subtitrările filmelor), am constatat adeseori cum verbul neregulat „a fi” este folosit în mod greşit. În principiu este vorba de numărul de i-uri.
Fără a intra în explicaţii tehnice, o să prezint erorile pe care le-am observat şi varianta corectă.
Alfabetul limbii române. Poster alfabet
Alfabetul limbii române reprezintă totalitatea literelor folosite în scrierea limbii române. Alfabetul conţine un număr de 31 de caractere: 26 de caractere ale alfabetului latin, plus 5 caractere suplimentare formate prin aplicarea unor semne diacritice:
A, Ă, Â, B, C, D, E, F, G, H, I, Î, J, K, L, M, N, O, P, Q, R, S, Ș, T, Ț, U, V, W, X, Y, Z.
Poster alfabet
Iată mai jos un poster cu alfabetul limbii române, realizat de Scientia, pentru aceia dintre dumneavoastră care au un motiv suficient de bun pentru a-l afişa în propria casă. Desigur, posterul poate fi folosit şi de către profesori, în sala de clasă. Posterul cu alfabetul are şi o versiune de mare rezoluţie, 3000x3000px, care poate fi descărcat din josul paginii).
