Efectul placeboAi vreo durere cronică? Urticarie? Hipertensiune? Depresie? Avem soluţia potrivită pentru tine. Garantăm că nu are niciun efect secundar, dar este un tratament extraordinar pentru simptomele tale. Este vorba despre efectul placebo. Cât de multe ştim despre el?

 

 

 

Efectul placebo este, de fapt, o intervenţie complet inertă şi fără efect. Efectul placebo nu-i face nimic organismului tău, ci doar te convinge că o face.


Toţi cunoaştem ce nu pot face medicamentele placebo; dar ce ştii despre ce pot face de fapt?

Fie că este vorba despre o pastilă care nu conţine nicio substanţă activă, un dispozitiv electronic care nu acţionează în niciun fel, un inhalator care îţi asigură aerul pe care îl respiri deja sau doar un tratament manipulant care nu manipulează nimic, procedura medicală placebo nu este numai o componentă crucială a studiilor medicale, ci poate fi în sine un tratament eficient. În definitiv, placebo înseamnă în latină „Îţi voi face plăcere.”

Cei mai mulţi oameni au auzit de utilizarea placebo în testările medicale. Când testezi un nou medicament sau dispozitiv, un grup de control primeşte o procedură identică, dar cu un placebo în loc de noul tratament. Dacă totul este monitorizat corespunzător şi nici administratorii, nici subiecţii nu cunosc ce fel de tratament este folosit, dobândim o bună cunoaştere a eficacităţii medicamentului dincolo de ceea ce oferă cel placebo. Ceea ce mulţi oameni nu ştiu este că grupul de control pe placebo are adesea rezultate mai bune decât grupurile care nu primesc nimic. Adevărul e că atunci când crezi că eşti tratat, simţi adesea un anumit nivel de alinare.

 

Ce nu pot face medicamentele placebo?


Există o importantă obiecţie. Oricât de eficient ar fi tratamentul placebo, nu are valoare terapeutică în a trata efectiv o afecţiune fizică. De asemenea, nu produce de regulă nicio îmbunătăţire măsurabilă. Însemnătatea lui se referă exclusiv la ameliorarea simptomelor care sunt semnalate de pacient. În fond, poate ajuta în privinţa felului în care se simte un pacient, dar nu îi poate trata boala. Excepţii sunt cazurile precum stresul, insomnia, sau greaţa, afecţiuni reale, dar fără a implica un agent al bolii.

Tratamentele placebo nu sunt reprezentate doar de pastile şi medicamente. Pot fi şi utilizarea căldurii, ultrasunetelor, masajului, injecţiilor, manipulării, sau orice altceva ce poate fi administrat corpului uman.

 

Cine răspunde la placebo?


Nu toată lumea. De fapt, orice tratament placebo e de regulă eficient la numai o treime din pacienţi, deşi aproape oricine va răspunde la cel puţin un tip de placebo. În realitate, cei mai mulţi dintre noi răspund tot timpul la el. Multe remedii din farmacie, chiar şi unele medicamente cu prescripţie medicală, au efecte doar comparabile cu ale unui placebo de control. Şi totuşi, credem că funcţionează, aşa că ne întoarcem să luăm mai multe. De exemplu, o analiză a experimentelor controlate aleatorii legate de siropurile de tuse vândute în magazin a descoperit că niciun fel de astfel de produse nu funcţionează mai bine decât un placebo. Aşa că, din toate motivele practice, siropurile de tuse fără prescripţie sunt placebo. Asta nu înseamnă că nu au efect, ci că ele funcţionează la fel de bine ca o substanţă inofensivă care crezi că îţi va trata tusea. Adesea, efectul este insuficient.

 


Toate tratamentele placebo acţionează la fel?


Nu toate tratamentele placebo sunt la fel. Unele sunt mai eficiente decât de altele. Se pare că o mare varietate de factori au o influenţă decisivă asupra gradului de funcţionare al unui placebo. Dacă este vorba despre o pastilă, culoarea, mărimea, gustul şi mirosul ei au un anumit impact. În orice tip de administrare placebo, felul în care este dat îi afectează importanţa. Chiar şi când sau unde este administrat un placebo are efect: o clădire care arată impresionant versus portbagajul maşinii situate pe aleea din spate.

•   Pastilele de culoare albastră sunt mai eficiente decât cele de culoare roşie pentru un efect calmant sau tranchilizant. Pastilele roşii sunt mai eficiente decât cele albastre pentru efectul stimulant.
•   Două pastile au un efect mai mare decât una singură.
•  Pastilele cu un nume de brand şi ambalaj recunoscut sunt mai eficiente decât cele generice. Într-un experiment vast publicat în Jurnalul Medical Britanic (Branthwaite A, Cooper P.), aspirina de marcă a fost mai eficientă decât cea generică, la rândul ei mai eficientă decât un placebo de marcă, mai bun decât un placebo generic.
•   Tratamentele costisitoare au un efect mai mare decât cele necostisitoare.
•   Descrierea efectului placebo este un alt factor important. Pacienţii cărora doctorii le vorbesc despre puterea medicamentului au rezultate mai bune decât cei care primesc o descriere neconvingătoare. Ambele grupuri arată o ameliorare sporită faţă de pacienţii care nu primesc niciun fel de informaţie despre efectul medicamentului.
•   Pacienţii care primesc placebo de la cineva în halat alb dau rezultate mai bune decât în cazul în care placebo este administrat de cineva care nu-l poartă.
•    Rezultate mai bune se obţin de la un placebo atunci când doctorul petrece mai mult timp cu pacientul şi îi explică lucrurile.
•   Dramatismul şi agresivitatea unui placebo e un factor esenţial pentru eficacitatea lui. De exemplu, o injecţie e mai eficientă decât o pastilă. Şocul electric e mai puternic decât ultrasunetele. Acupunctura e mai bună decât masajul.
•    În mod paradoxal, tratamentele placebo care produc efecte secundare neplăcute sunt mai eficace decât cele fără efecte secundare.



 

Cum influenţează aceste diferenţe grupurile de control cu placebo?


Dacă testez un nou medicament pentru depresie, iar medicamentul meu e o pastilă mică albastră, iar medicamentul placebo e o pastilă mare strălucitoare aflată într-un flacon cu numele firmei producătoare, ghiciţi ce? Există o mare posibilitate ca medicamentul placebo să producă rezultate mai bune decât cel real, chiar dacă acesta din urmă ar fi de fapt mai eficace. Acest lucru se poate întâmpla în unele cazuri. Caracteristicile tratamentului placebo nu sunt bine alese în acest exemplu, prin urmare nu este o procedură de control validă. Realizatorii experimentelor clinice bine organizate cunosc acest aspect, iar o mare parte din munca lor constă în a elimina astfel de variabile care pot denatura rezultatele. Caracteristicile unui placebo trebuie întotdeauna să se potrivească cu tratamentul activ cât mai mult posibil.

Câteodată, acest lucru presupune includerea efectelor secundare pe care medicamentul real le poate produce. Există, de asemenea, o clasă de tratamente placebo numite „placebo activ”. Un placebo activ are scopul de a induce aceleaşi efecte adverse pe care le are noul tratament în curs de testare. El conţine ceva agent activ, doar că nu unul care să trateze afecţiunea pacientului. Să presupunem că testezi un medicament nou care dă din păcate ca efecte adverse ameţeala şi greaţa. Pentru a controla corespunzător studiul tău experimental, trebuie să administrezi un placebo care îi face pe oameni să ameţească sau să le fie greaţă.

Un placebo poate funcţiona în mod contrar pentru a produce aceeaşi reacţie. Dacă spui unui pacient că un placebo inactiv este un medicament puternic care produce efecte adverse negative, aşa va face. Acesta se numeşte nocebo (în latină, „Îţi voi face rău”). Un studiu constând din 109 experimente clinice în care pacienţilor li s-a spus că medicamentul placebo va avea efecte adverse, chiar le-a produs la 19% din pacienţi. Aceste efecte secundare au constat în principal în dureri de cap, somnolenţă şi slăbiciune. Din nou, afecţiunile uzuale pe care tratamentele placebo sunt capabile să le inducă.

Pornind de la ideea că încrederea e considerată a fi cauza eficacităţii unui placebo de a trata simptomele raportate de pacient, există o controversă cu privire la existenţa efectului şi în cazul animalelor. S-a dovedit că multe animale pot fi calmate prin contactul liniştitor cu oamenii. Câinii şi caii, în special, resimt reducerea bătăilor inimii când sunt mângâiaţi. Când animalele sunt duse la anumite practici veterinare alternative pentru tratamente pe care în mod normal le-am atribui efectului placebo la oameni, cum ar fi homeopatia veterinară sau acupunctura, tratamentele sunt însoţite întotdeauna de mângâieri liniştitoare din partea stăpânilor sau alt tratament blând. În mod previzibil, starea animalului se îmbunătăţeşte de regulă; la fel de previzibil, stăpânul atribuie acest lucru îngrijirii medicale.

Astfel, ai putea fi înclinat să susţii că efectul placebo nu e necesar pentru a explica comportamentul ameliorat al animalului. În multe cazuri, ai probabil dreptate. Adesea, sunt trecute cu vederea multe influenţe prezente care pot explica ameliorarea stării unui animal, sau ca în cazul a cel puţin unui experiment, reacţia negativă a animalului. Referitor la acest caz, responsabilii experimentelor studiau efectul unui medicament injectat în şoareci şi au găsit că şoarecii erau mai tensionaţi spre deosebire de cei neinjectaţi. Când într-un final au folosit o injecţie placebo cu soluţie salină, cercetătorii au descoperit că stresul nu era cauzat de medicament, ci de procedura injectării.

Ţinând cont de importanţa credinţei ca factor în efectele tratamentului placebo, pare improbabil de a fi aplicat şi la animale, căci ele nu înţeleg care este scopul tratamentului. O altă complicaţie provine de la faptul că multe animale pot fi influenţate prin mecanismul învăţării condiţionate. De exemplu, dacă le aplici şoarecilor un uşor şoc electric când mănâncă din castronul greşit, pot fi învăţaţi să mănânce din cel potrivit. Dacă le iei castronul corect, forţându-i să mănânce din cel greşit, şoarecii vor prezenta un nivel de stres, fiindcă asociază castronul cu şocul. Având în vedere că efectul este explicat în mod identic printr-un simplu mecanism de învăţare şi prin asocieri, nu este încă lămurit dacă medicamentele placebo funcţionează şi la animale. Ceea ce se cunoaşte este că pentru a testa un tratament pe animale, trebuie să dai grupului de control un placebo potrivit, la fel ca în cazul oamenilor; totuşi, acest lucru înseamnă să elimini alte cauze pentru potenţialele efecte ale tratamentului (cum ar fi stresul cauzat de injecţia înfricoşătoare) şi nu este de aşteptat ca animalul să se vindece la fel cum ar face-o o persoană.

Poţi într-adevăr să cumperi medicamente placebo propriu-zise dacă le vrei pentru un anumit motiv. În anumite locuri, un farmacist ţi le poate vinde la cerere. În altele ai nevoie de prescripţie de la doctor, aşa că va trebui să îţi foloseşti calităţile de negociator. Dacă orice încercare eşuează, poţi cumpăra orice fel de pastile homeopatice, întrucât acestea sunt din punct de vedere tehnic placebo. Am vorbit odată cu un doctor care păstra vitamine cu aspect generic la îndemână, pentru a le da copiilor săi de fiecare dată când aceştia insistau că sunt bolnavi şi vroiau ca „tăticul lor doctor” să îi vindece.

Înţelegerea puterii efectului placebo e hotărâtoare pentru înţelegerea valorii unei aşa-zise terapii alternative. Dacă e bine construită şi corespunzător aplicată, o terapie neplauzibilă cu niciun rezultat clinic poate într-adevăr să producă o ameliorare subiectivă a simptomelor pacientului. Pentru a demasca o terapie alternativă inutilă, nu e nevoie să demonstrezi că nu are absolut niciun efect. În schimb, trebuie să înţelegi că în condiţiile potrivite poate, de fapt, avea un efect însemnat, unul care poate fi în întregime explicat ca placebo.

 

 

Textul reprezintă traducerea articolului The Placebo Effect, publicat de skeptoid.com.
Traducerea: Livia Ştefan

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro