Pe măsura ce se încălzesc, oceanele se extind. Când gheaţa de pe uscat se topeşte şi ajunge în mare, aceasta creşte, de asemenea, nivelul oceanelor. Dacă toată gheaţa din Groenlanda şi Antarctica s-ar topi, mările s-ar ridica cu mai mult de 60 de metri.
Nu ştim: schimbările regionale ale climei (8)
În prezent ne aflăm într-o perioadă caldă între epoci glaciare. Comparând cu celelalte ere interglaciare din ultima jumătate de milion de ani, când temperaturile erau cu mai puţin de 1°C mai mari decât cele din prezent, nivelul mării era cu circa 5 metri mai ridicat. Acum 3 milioane de ani, când temperaturile erau cu între 1 sau 2°C mai ridicate decât media temperaturii din ultimele câteva milenii, înainte ca oamenii să fi început măcar să încălzească climatul, nivelul mării era cu cel puţin 25 de metri mai mare decât este în prezent.
Studii asupra nivelului mării şi ale temperaturilor de-a lungul ultimelor milioane de ani sugerează că fiecare creştere a temperaturii cu 1°C conduce la o creştere a nivelului mării cu 20 de metri. Aceasta face efectele unei creşteri a temperaturi cu cel puţin 2°C să pară alarmantă. Cât de alarmantă depinde de cât de rapid se vor topi ghețurile glaciare ca rezultat al încălzirii – şi acesta este un alt fapt uriaş necunoscut.
Cât de repede va creşte nivelul mării?
Dacă topirea gheţurilor glaciare este un proces foarte încet ce durează mii de ani, ar putea exista suficient timp pentru a răci temperatura planetei înainte ca nivelul mării să se fi ridicat cu mai mult de câţiva metri. Dar dacă acestea se topesc rapid ca rezultat al încălzirii, descendenţii noştri vor trăi într-o lume cu linii ale ţărmurilor dramatic schimbate.
Există puţine indicii referitor la cât timp vom avea pentru a încerca să facem ceva, iar topirile trecute nu se dovedesc de ajutor. Acestea pot fi rapide: când s-a încheiat ultima eră glaciară, dispariţia calotei glaciare ce acoperea America de Nord a dus la o creştere a nivelului mării cu mai mult de un metru pe secol la momentul respectiv. Este neclar dacă gheaţa din Groenlanda se va topi la fel de rapid.
Pentru a prezice exact cât va creşte nivelul mării ar trebui să ştim cât se va mai încălzi planeta. După cum am aflat, nu ştim. În continuare, ar trebui să ştim cât din aceasta căldură suplimentară se va transfera gheţurilor. Nu până acum mult timp, se credea că aerul mai cald este cauza principală a topirii, dar acum ar părea că încălzirea apelor oceanelor au un efect semnificativ.
Acestea sunt veşti proaste, pentru că apa caldă topeşte gheaţa cu mult mai repede decât aerul cald. Curenţii calzi pot topi gheaţa plutitoare care menţine calota glaciară pe sol. Chiar mai rău, în cazul locurilor precum Antarctica de Vest, gheaţa ce se află sub nivelul mării, ar putea fi expusă direct la apă caldă.
Până de curând IPCC prezicea că păturile vaste de gheaţă ale Antarcticii se vor extinde pe perioada secolului al 21-lea ca rezultat al creşterii conţinutului de apă din atmosferă ce ar fi condus la căderi de zăpadă mai frecvente. Dar pe sol lucrurile stau deja diferit. Măsurători efectuate de sateliţi arată că atât Antarctica, cât şi Groenlanda pierd deja cantităţi mari de gheaţă, iar rata topirii pare să crească. Dacă lucrurile continuă precum în prezent – nu ştim dacă vor continua – această gheaţă singură ar putea ridica nivelul mării cu 0,5 metri până în 2100. Privind la scară largă, la nivelul întregului glob, mulţi glaciologici consideră acum că nivelul mării s-ar putea ridica cu un metru sau mai mult până în 2100. Acestea ar fi veşti proaste pentru multe naţiuni de pe insule mici, oraşe precum Londra, New York şi Shanghai, cât şi pentru state populate aflate pe sol jos, precum Olanda, Bangladesh şi Floria.
În cel mai rău caz efecte puternice vor apărea o dată ce începe topirea. Pe măsura ce gheţurile se topesc, spre exemplu, suprafeţele acestora vor fi mai mici, expunându-le la aer mai cald. Dacă ar fi aşa, creşterea nivelului mării ar putea accelera rapid.
Cât de ameninţată e viaţa? (10)
Textul reprezintă traducerea articolului Climate change. What we do and don't know, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Anca Negulescu
