Imagini cu şoareci levitând, cu şi fără cuşcă
Nu, nu vom vorbi despre yoghinii din Asia în legătură cu care circulă multe legende neconfirmate despre puterile lor paranormale, printre care şi puterea de a levita, ci despre ştiinţă autentică! Un grup de cercetători de la mai multe institute de cercetare americane, lucrând pentru NASA, a reuşit să leviteze - literalmente - şoareci.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
CE ÎNSEAMNĂ CĂ UN LUCRU ESTE TRANSPARENT?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Stick-ul de memorie flash este astăzi un dispozitiv electronic foarte popular, care a înlocuit discheta şi tinde să facă inutil CD-ul. Este rapid la scriere şi ştergere şi rezistent la şocuri mecanice. Dar cum funcţionează acesta? Ce face ca datele înregistrate pe stick să nu se piardă atunci când dispozitivul este deconectat de la calculator?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Thomas Edison este omul de ştiinţă care a fost creditat cu inventarea becului cu incandescenţă în anul 1879. Dacă sunteţi curioşi cum funcţionează becul cu incandescenţă, ce alte tipuri de becuri există pe piaţă şi cum funcţionează acestea, precum şi care este viitorul becului cu incandescenţă în Uniunea Europeană, citiţi articolul de faţă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Stetoscopul este un instrument medical folosit pentru ascultarea unor anumite sunete din interiorul corpului uman. Prin simpla ascultare a sunetelor produse de inimă ori de plămâni, se pot trage concluzii referitoare la diverse boli. Citiţi acest articol pentru detalii privind alcătuirea şi funcţionarea stetoscopului.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ultrasonicul, aparatul de detartraj, se foloseşte de ultrasunete pentru a îndepărta tartrul de pe dinţi. Acesta acţionează asupra tartrului fără a zgâria smalţul dinţilor.
Ultrasunetele sunt sunete de frecvenţe mari, care nu pot fi percepute de om. Frecvenţele mai mari de 18 kHz sunt considerate ca făcând parte din domeniul ultrasunetelor. Zona spectrului audio în care urechea umană face translaţia este de la 20 Hz la 18 kHz.
După cum se observă în imaginea de mai sus, instrumentul cu care se efectuează detartrajul are un vârf ascuţit. Acest vârf vibrează între 20 şi 45 kHz. Vârful este răcit cu un jet de apă care curge continuu prin vârful instrumentului, aflat în contact cu dintele.
Vârful ultrasonicului, în funcţie de modul de funcţionare ales, descrie diferite mişcări, eliptice, curbe ori în formă de 8. Apa ce curge prin vârf formează bule care înlătură rapid bucăţile de tartru eliminate de ultrasunete.
Nu se recomandă folosirea continuă a vârfului ultrasonicului pentru mai mult de 10 secunde pe un singur dinte, pentru că există riscul supraîncălzirii şi vătămării danturii. De asemenea, nu se recomandă apăsarea pe aparat în timpul tratamentului, căci, deşi poate exista impresia că apăsând mai tare efectul de curăţare va fi mai bun, în fapt vârful ultrasonicului se va opri.
BIBLIOGRAFIE:
www.blackstone-ney.com/04.TP_fundamentals.php - teoria ultrasunetelor aplicată în diverse domenii (eng.)
www.link.vet.ed.ac.uk/clive/cal/Dentistry/Website/Workplace/powered/ultrasonic.html
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Supraconductorii sunt conductori electrici a căror rezistenţă devine practic nulă la anumite temperaturi. Această proprietate permite dezvoltarea unor tehnologii ca, de pildă, trenurile propulsate prin levitaţie magnetică. Citiţi în acest articol (însoţit de un material video) cum funcţionează supraconductorii.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Telefonul celular... Nimic nou. Dar ce se numeşte celular? Şi cum anume funcţionează o reţea de telefonie mobilă? Cum se face că deşi se folosesc de puterea calculatoarelor moderne, reţelele de telefonie mobilă se blochează ori de câte ori începe un nou an ori se iveşte câte un cutremur? Ce este 3G? Au existat 1G şi 2G?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În 2008, după doi ani de la anunţarea începerii cercetărilor, fizicieni de la Joint Institute for Laboratory Astrophysics, folosind atomi de stronţiu, au reuşit să construiască un ceas atomic mai precis decât cel pe bază de cesiu, standardul în calcularea timpului astăzi.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Telescopul este instrumentul uimitor ce poate face ca obiectele aflate la mare depărtare să apară ca fiind mult mai apropiate decât sunt în realitate. Galileo Galilei este primul care foloseşte telescopul pentru observarea spaţiului cosmic. Newton construieşte primul telescop cu oglindă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
O lupă este o lentilă biconvexă (care are ambele feţe bombate către exterior) ce produce o imagine mărită a obiectului observat. În funcţie de poziţionarea lupei, imaginea virtuală a obiectului este mai mică sau mai mare.
Cum „măreşte” lupa un obiect?
Motivul pentru care o lupă poate produce o imagine mărită a unui obiect este acela că o lentilă biconvexă are proprietatea de a curba traiectoria rezelor de lumină ce o traversează.
Lumina reflectată de obiect intră în lentilă în linii drepte. La ieşirea din aceasta, rezele de lumină (ce suferă o deviere a direcţiei de deplasare, refracţie) sunt concentrate într-un punct numit focar (care este situat, la o lentilă banală, de citit, la aproximativ 25 de centimetri). Această capacitate a lentilei de a concentra lumina aţi folosit-o probabil în copilărie când, focalizând razele Soarelui, aprindeaţi bucăţi de hârtie.
După cum puteţi observa în imaginea de mai sus, imaginea reală este inversată după pătrunderea razelor de lumină în ochi. Pentru cei care nu ştiu acest lucru, trebuie menţionat că acesta este modul în care ochiul uman funcţionează. Creierul face inversarea imaginii răsturnate, în aşa fel încât lucrurile să ne pară în poziţia corectă.
Imaginea virtuală a unui obiect este imaginea pe care o vedeţi în fapt atunci când folosiţi lupa. Aceasta este imaginea mărită a obiectului. Dacă eliminăm lupa din imaginea de mai sus, vom vedea obiectul aşa cum este reprezentat în imaginea de mai jos.
Schimbarea dimensiunii imaginii virtuale odată cu schimbarea distanţei dintre lupă şi obiect
La schimbarea distanţei lupei faţă de obiect se poate observa cum imaginea virtuală îşi schimbă la rândui ei dimensiunile. După cum puteţi vedea în imaginea de mai jos, odată cu depărtarea lupei de obiect, acesta pare mai mare; este ca şi cum obiectul ar fi mai aproape de dumneavoastră, ca şi cum o fotografie a obiectului se apropie sau de depărtează de ochi.
În realitatea, există o limită a depărtării lupei de obiect şi, prin urmare, a capacităţii lupei de a mări obiectul. Dacă îndepărtaţi prea mult lupa de obiectul observat, imaginea va deveni neclară şi nu veţi mai putea vedea nimic.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Furtunile sunt anunţate de scăderea presiunii atmosferice
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Luăm contact adesea prin intermediul mass-media cu ştiri despre descoperirile arheologice făcute în diverse colţuri ale lumii. Fie că este vorba despre unelte din lemn sau oase foarte bine conservate, arheologii fac întotdeauna estimări privind vechimea obiectelor sau rămăşiţelor umane dezgropate.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Fiecare dintre noi a mânuit cu fascinaţie în copilărie un titirez, neavând habar de faptul că are în mână un giroscop. Dar pe ce principii îşi întemeiază giroscopul funcţionarea şi în ce domenii îşi găseşte aplicabilitatea?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Deşi în zilele noastre şi-a pierdut aura magică de odinioară, radioul reprezintă una din marile realizări tehnologice ale umanităţii. De aproape 100 de ani radioul ne permite să trimitem sunete prin aer cu viteza luminii. Vreţi să ştiţi ce se întâmplă de fapt într-un asemenea aparat?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.