Ghid reţeleReţeaua de acasă este ceva cu care toţi avem de-a face la un moment dat, iar "întâlnirea" poate fi una dificilă. Prin intermediul unei serii de articole dedicate, vei putea deveni un profesionist în crearea de reţele. Începem astăzi prin a vorbi despre router.

 

 

 

 

Bazele routerelor

Routerul tău este liantul care ţine legată reţeaua ta de acasă. Conectează toate computerele între ele, fie prin cabluri Ethernet, fie printr-o conexiune wireless. Un router este diferit de un modem: modemul te conectează la Internet, în timp ce routerul conectează computerele între ele. Când conectezi routerul la modem, poţi să împarţi aceeaşi conexiune la Internet între toate calculatoarele din reţea. Există şi modemuri care vin cu routere incorporate, dar nu e şi cazul întotdeauna.

Dispozitivele care se conectează la routerul tău – pot fi computere, tablete, telefoane inteligente, DVR-ul (digital video recorder), console de jocuri şi altele – se numesc clienţi. Fiecărui client din reţea i se dă o adresă IP care ajută routerul tău să direcţioneze traficul. Clienţii din interiorul reţelei primesc o adresă IP locală, în timp ce routerul primeşte o adresă IP globală. Adresele IP globale sunt asemănătoare cu numele străzilor, în timp ce adresele IP locale sunt asemănătoare cu numerele apartamentelor: una te ajută să găseşti clădirea în relaţie cu restul lumii, în timp ce a doua te ajută să găseşti poziţia concretă din interiorul complexului. Aceste adrese sunt garanţia că informaţia corectă din lumea de afară să ajungă la computerul potrivit din reţeaua ta.

Routerele au o sumă de funcţii diferite, dar noi vom vorbi despre cele mai comune şi cum îţi afectează ele reţeaua de acasă.

 




Cabluri versus wireless

Vei vrea să conectezi prin cablu orice computer care nu trebuie să se mişte de colo colo, precum un desktop, de vreme ce conexiunile pe cablu sunt rapide, sigure, şi ieftine. Dar sunt departe de ideal pentru dispozitivele pe care le iei şi le plimbi, precum laptopurile, aşa că pentru acestea folosim o reţea fără fir (cunoscuta ca şi Wi-Fi). Wi-Fi-ul este mai mult decât suficient pentru o navigare pe Internet, însă conexiunile pe cablu sunt ideale dacă transferi fişiere mari, te joci on-line, conversezi prin video chat sau transmiţi video.

 

Reţea computere



Majoritatea oamenilor dispune de o combinaţie de dispozitive pe cablu şi wireless în reţeaua lor, deci o bună parte din discuţia noastră de astăzi se va axa pe routerele wireless. De vreme ce routerele wireless permit atât conexiuni fără fir cât şi prin cablu, te poţi lega prin cablu când simţi nevoia sau conecta prin Wi-Fi în restul timpului.


Rata de transfer wireless

Rata de transfer se referă la viteza cu care un router poate transfera datele. Viteza de transfer a unei conexiunii wireless este dependentă de standardul pe care îl foloseşte. Astăzi, cele mai comune standarde sunt 802,11g şi 802,11n (cunoscute şi ca “Wireless-G” şi “Wireless-N”). Wireless-N este mai rapid decât Wireless-G, iar routerele care suportă Wireless-N sunt mai scumpe. Majoritatea dispozitivelor noi de astăzi – precum laptopurile şi telefoanele inteligente – vin cu suport nativ pentru Wireless-N.

Nu doar routerul îţi determină viteza wireless. Ai nevoie şi de o placă wireless compatibilă în computer. Dacă ai un laptop mai vechi, el poate să asigure compatibilitate doar pentru Wireless-G, ceea ce înseamnă că nu va beneficia de viteza superioară a Wireless-N. Dacă ai computere care "cunosc" doar G şi computere care suportă şi N, poţi să porneşti o funcţie a Wireless-N numită “modul mixt” care îţi permite să foloseşti ambele pe aceeaşi reţea. Clienţii de pe Wireless-N vor avea viteze mai mari în timp ce clienţii de pe Wireless-G vor avea viteze mai mici. Unii susţin, totuşi, că folosirea modului mixt în aceeaşi reţea poate avea un efect de diminuare a ratei de transfer asupra întregii reţele, chiar şi între un router cu Wireless-N şi un computer cu acelaşi standard. Deci, dacă vrei cea mai rapidă viteză posibilă, vei vrea să foloseşti numai dispozitive cu Wireless-N pe reţea.


Rata de transfer pe cablu

Jumătatea cablată a routerului tău va veni cu una din cele două viteze: 10/100 Mbps şi 10/100/1000 Mbps (cunoscut şi ca “gigabit”). Routerele cu viteză 10/100 sunt mai ieftine, dar nu vor trensfera datele între computere la o viteză superioară precum routerele gigabit. Dacă intenţionezi să foloseşti routerul doar pentru conexiuni la internet, 10/100 este suficient, de vreme ce conexiunea ta la Internet este, foarte probabil, mai mică de 100Mbps, ceea ce înseamnă că nu vei putea să profiţi de viteza maximă a routerului, Totuşi, dacă transferi date între computrere, vei vrea să foloseşti un router gigabit, de vreme ce va transfera datele mult mai repede decât un model 10/100.


Raza de acţiune a routerelor wireless

Routerele wireless sunt limitate ca şi rază de acţiune. Dacă ai o casă mare şi routerul este poziţionat de o parte a ei, este foarte posibil să nu poţi accesa reţeaua din cealaltă parte a locuinţei. Raza de acţiune, precum şi viteza, depinde de standardul folosit. Wireless-N acoperă o distanţă mai mare decât Wireless-G, deci, dacă şi distanţa este importantă, va trebui să foloseşti un router compatibil Wireless-N.

Acestea fiind spuse, sunt multe alte metode de a te conecta la reţeaua ta de la distanţă. Extensoarele wireless (numite şi repetitoare wireless) sunt produse pe care le poţi cumpăra şi fac exact ce spun că fac – îţi extind raza de acţiune a reţelei. Alternativ, poţi cumpăra un adaptor pentru reţeaua de curent, care îţi permite să foloseşti cablajul reţelei electrice al casei pentru a lega un dispozitiv mai îndepărtat la routerul tău cu o bucată mai mică de cablu Ethernet (şi astfel să obţii o viteză mult mai mare decât ţi-ar permite semnalul wireless).


Numărul de porturi



Porturi ruter

 

Routerele au două tipuri de porturi: LAN şi WAN. Portul WAN se leagă la modem (chestia care se conectează la Internet), în timp ce porturile LAN se leagă la computere şi alţi clienţi. Majoritatea routerelor au un singur port WAN, dar vei avea nevoie de tot atâtea porturi LAN câte dispozitive intenţionezi să legi. Dacă ai mai multe decât îţi permite routerul să conectezi, poţi să foloseşti un switch ca să le legi pe toate. Switchul este un fel de extensor pentru router: îţi permite să conectezi mai multe dispozitive decât permite routerul în mod normal.


Numărul de benzi
al routerelor

Routerele wireless transmit de obicei pe o bandă radio (frecvenţă), însă multe routere Wireless-N pot să transmită pe două benzi. Acestea sunt numite, în mod corespunzător,  routere dual-band. Routerele şi computerele mai vechi operează doar pe o bandă de 2,4Ghz, în timp ce routerele dual-band permit conexiuni pe ambele benzi de 2,4Ghz şi 5Ghz. Banda de 5Ghz este importantă pentru că are mai puţine interferenţe, de vreme ce multe alte dispozitive – reţele de comunicaţii, Bluetooth, telefoanele fixe wireless, microunde – folosesc banda de 2,4Ghz.

Principalul dezavantaj al benzii de 5Ghz este acela că, de vreme ce foloseşte o frecvenţă mai înaltă, nu este la fel de bună când vine vorba de penetrarea semnalului prin pereţi. Astfel, dacă foloseşti routerul pe modul de 5Ghz, ai putea să ai o rază de acţiune mai scurtă decât dacă îl foloseşti în modul de 2,4Ghz. În plus, unele dispozitive mai vechi nu au suport integrat pentru banda de 5Ghz. Soluţia la această problemă este să foloseşti un router dual-band simultan, care poate transmite simultan pe ambele benzi.


Securitatea wireless


Dacă nu vrei ca persoane străine să-ţi folosească din lăţimea de bandă sau să-ţi acceseze fişierele din reţea, ar trebui să-ţi protejezi întotdeauna reţeaua wireless cu o parolă. WPA2 este actualmente cea mai sigură metodă de encripţie wireless, aşa că asigură-te că foloseşti WPA2 dacă poţi. Unele dispozitive wireless mai vechi nu vor suporta WPA, caz în care va trebui să foloseşti encripţia mai puţin sigură, WEP. De fapt orice dispozitiv fabricat în ultimii patru ani, suportă encripţia WPA2.

 

 

Securitate WiFi



Dacă plănuieşti să foloseşti routerul pentru o mică afacere, ar trebui să cauţi un router care are funcţia “guest network”, lucru care permite altor oameni să acceseze Internetul, fără să le dea acces la computerul tău sau la datele sensibile.


Potenţialul de customizare

Specificaţiile hardware sunt importante, dar routerele vin şi cu o parte de software şi funcţii de firmware, precum DHCP reservation, Quality of Services, sau firewalluri care fac mai uşoară amenajarea reţelei. Totuşi, cu cât mai multe astfel de funcţii vine un router, cu atât este mai scump.

Dacă te simţi mai confortabil să pui un alt firmware pe router, ar fi bine să alegi unul care este compatibil cu un firmware precum DD-WRT sau Tomato produse de terţe părţi. Asigură-te că routerul tău se găseşte în lista DD-WRT sau Tomato de routere suportate, dacă vrei să foloseşti calea asta.


Când este timpul să cumperi un router nou

Dacă ai un router vechi şi citeşti informaţiile prezentate mai sus ai putea să te decizi să cumperi unul nou. Consultă ghidul nostru pentru achiziţia unui nou router Wi-Fi şi ţine cont de toate informaţiile de mai sus când ai plecat la cumpărături: de exemplu, dacă vrei ca reţeaua ta să aibă acoperire pe distanţe mai mari, asigură-te că iei un router dual band simultan.

O notă asupra recenziilor utilizatorilor:
spre deosebire de marea parte a tehnologiei pentru consumatori, recenziile asupra routerelor wireless nu trebuie crezute. Majoritatea routerelor au recenzii de 5 stele “funcţionează perfect” şi de o stea “e inutil” şi asta pentru că locuinţa fiecăruia e diferită. Sunt mulţi factori care intră în calitatea unei reţele, precum zidurile, interferenţa altor dispozitive şi multe altele, încât nu poţi extrapola prea multe din experienţa unei persoane. Cel mai bine este să-ţi evaluezi nevoile, să cumperi un router de la o companie de încredere care să ţină cont de aceste nevoi şi să-l returnezi dacă ceva nu funcţionează.

Înţelegerea routerului este abia primul pas din proces, dar este unul important. În următoarele lecţii, vom vorbi despre o parte din software şi o parte din funcţiile de firmware ale routerului (precum DHCP reservations şi Quality of Service) şi cum pot ele să facă reţeaua ta cât mai rapidă şi mai sigură cu putinţă.

Ghid rețea: administrarea routerului (2)

 

Citeşte şi:

Ghid achiziţie laptop
Construieşte-ţi singur computerul

 

 

Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Know-your-network-lesson-1-router-hardware-101, publicat de LifeHacker.com.
Traducerea: Ioan Florea

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.