Oamenii chiar îşi fac multe griji cu privire la pornografie. Ne uităm la prea multă pornografie? Creează ea dependenţi de sex? Cum ar arăta o parodie pornografică a Urzelii tronurilor?
Dar în ciuda îngrijorărilor, prozelitismului şi emfazei cu care se discută despre subiect, rămâne totuşi faptul că există FOARTE puţine cercetări ştiinţifice asupra pornografiei şi a efectelor sale.
De ce?
Într-un articol fantastic din The Independent, Robin Bisson se concentrează asupra unui adevăr ciudat legat de pornografie şi efectele ei socio-psihologice. ”Pentru un subiect de un atât de mare interes public”, scrie acesta, ”lipsa de dovezi este uimitoare”:
În toate universităţile de top ale Marii Britanii există doar câţiva psihologi, neurocercetători şi cercetători din domeniul sănătăţii publice în studiile cărora pornografia a apărut tangenţial. Multora dintre cei care aplică pentru burse li se spune că dacă nu se poate face o intervenţie eficientă, banii nu vor veni. Cum domeniul este încă într-un stadiu descriptiv, intervenţiile nu sunt uşor de realizat.
Asta nu înseamnă că dovezile şi cunoştinţele experţilor ar trebui să fie singurele care contează. Studiile nu au loc de pe-o zi pe alta şi este important să analizăm diferite valori pentru a decide ce este acceptabil să acceseze tinerii. Dar nici faptul că ştiinţa joacă un rol în cadrul dezbaterii nu ar trebui să scuze afirmaţiile fără substanţă care sunt date ca fapte. Atunci când Melanie Phillips scrie că ”oamenii au afirmat că nu există nicio dovadă conform căreia imaginile pornografice au vreun efect asupra comportamentului... bunul-simţ ar sugera, cu toate acestea, că este implicată măcar o oarecare relaţie cauză-efect”, ea omite faptul că bunul-simţ poate fi doar un punct de plecare de la care dovezile îţi pot dovedi că ai dreptate sau că te înşeli.
Oamenii au formulat ipoteze la fel de rezonabile conform cărora disponibilitatea pornografiei online ar putea explica ratele în scădere ale crimelor sexuale violente. Nu trebuie să aşteptăm consimţământul ştiinţei pentru a lua decizii cu privire la ceea ce pot accesa tinerii. Însă ar trebui cu siguranţă să aşteptăm ca ştiinţa să dovedească ipotezele privitoare la impactul pe care acest acces îl are.
Se ştie că o lipsă a cercetărilor a fost observată iar şi iar în privinţa lucrurilor care sunt în mod ”mai direct” relevante pentru vieţile sexuale ale oamenilor şi pentru sexualitate (precum sexul anal sau anatomia feminină) decât conţinutul pe care îl accesează aceştia singuri, prin intermediul unui ecran de calculator – aşa că presupunem că nu este chiar atât de surprinzător că ceva precum pornografia este puţin studiat. Totuşi, este important să îţi aminteşti asta de fiecare dată când te trezeşti citind ceva despre dependenţa de pornografie sau despre efectul pe care imaginile pornografice îl au asupra ”minţilor tinere”. În cazul majorităţii argumentelor privind pornografia – fie ele pro, contra sau undeva la mijloc - discuţia se bazează, de obicei, mai mult pe supoziţii decât pe fapte.
Puteţi citi restul articolului lui Bisson în The Independent.
Traducere de Ana Dumitrache după why-is-there-so-little-scientific-research-about-porn.
