Tindem să credem că adepţii teoriilor conspiraţiei sunt atraşi de explicaţii trase de păr. De fapt, ei nu se preocupă prea mult să ofere explicaţii alternative pentru evenimentele istorice, ci mai degrabă suspectează autorităţile, ceea ce îi determină să discrediteze relatările oficiale.
Acest lucru s-a descoperit în urma unei noi analize a comentariilor online de tip teoria conspiraţiei şi, respectiv, convenţionale cu privire la atacurile teroriste de la 11 septembrie, publicate pe site-uri de ştiri din SUA şi UK în jurul aniversării a zece ani de la această atrocitate.
Excluzând contribuţiile care constituiau insulte sau doar link-uri către alte site-uri, Michael Wood şi Karen Douglas au identificat 2.174 de comentarii relevante postate pe ABC news, CNN, The Independent şi Daily Mail între 1 iulie şi 31 decembrie 2011. Comentariile erau scrise de 1.156 autori diferiţi; 1.459 au fost catalogate drept tip "teoria conspiraţiei", scrise în principal de persoanele care susţin aşa-numită "Mişcare privind adevărul despre 11 septembrie" (9/11 Truth Movement), iar 715 comentarii au fost clasificate drept convenţionale.
Comentariile convenţionale conţineau mai des (56 la sută) informaţii care susţineau propria lor poziţie în comparaţie cu comentariile adepţilor teoriilor conspiraţiei (31 la sută). De altfel, acestea din urmă erau mai predispuse (64 la sută) să includă demontarea explicaţiilor contrare, faţă de comentariile convenţionale (44 la sută). Mai mult decât atât, comentariile adepţilor teoriilor conspiraţiei au semnalat mai des neîncredere (10.6 la sută vs. 1.4 la sută). Pe de altă parte, comentariile convenţionale erau mult mai ostile în ton. În cele din urmă, nicio parte nu se arată fericită să folosească termenul de „teorie a conspiraţiei” sau alţi termeni derivaţi pentru credinţele lor, sugerând faptul că eticheta a căpătat conotaţii peiorative.
Wood şi Douglas recunosc că este discutabil să faci supoziţii privind credinţele oamenilor bazându-te pe comentariile lor online. Asemenea comentarii sunt de obicei folosite pentru a-i convinge pe ceilalţi şi nu sunt o simplă citire cu voce tare a propriilor credinţe ale autorului. Cu toate acestea, descoperirile confirmă studiul anterior privind credinţele adepţilor teoriilor conspiraţiei, multe dintre ele fiind bazate pe chestionare. Descoperirea cheie este că adepţii teoriei conspiraţiei sunt motivaţi în principal să provoace, să pună la îndoială explicaţiile oficiale, mai degrabă decât să susţină o relatare alternativă specifică, fiind de asemenea compatibilă cu rezultatele unui studiu publicat anul trecut şi care indică faptul că până şi adepţii unor teorii ale conspiraţiei contradictorii se susţin reciproc.
Cercetătorii afirmă şi că rezultatele lor se potrivesc cu ideea asemănătoare că mulţi adepţi ai teoriilor conspiraţiei împărtăşesc o privire asupra lumii similară – „un sistem de valori şi credinţe care duce în general către acest gen de atitudini, cum este cazul susţinerii ideilor formulate în cadrul teoriilor conspiraţiei”. Caracterizată de neîncredere, această perspectivă se concentrează adesea pe găsirea anomaliilor din explicaţiile oficiale şi supoziţia că acestea sunt neexplicabile. „Pentru mulţi adepţi ai teoriilor conspiraţiei, există două lumi,” afirmă Wood şi Douglas, „una reală şi (în majoritatea cazurilor) nevăzută, cealaltă o iluzie sinistră menită să ascundă adevărul; iar dovezile împotriva celei din urmă reprezintă probe pentru existenţa celei dintâi”.
Traducere de Ioana Mădălina Ilinca după conspiracy-theorists-are-more-focused, cu acordul autorului.
