Haideţi să aruncăm o privire asupra celor mai recente lucruri pe care ştiinţa le are de spus despre fericire şi despre cum o puteţi atinge, inclusiv un pont care ar putea într-adevăr să funcţioneze (şi nici măcar nu va trebui să plătiţi ca să-l aflaţi).
1. Înconjoară-te de oameni fericiţi
Sau, cel puţin, de oameni care se înconjoară la rândul lor de oameni fericiţi. O cercetare longitudinală realizată de-a lungul unei perioade de peste 20 de ani în colaborare cu Framingham Heart Study a dezvăluit că schimbările apărute la nivelul fericirii individuale se pot transmite cu ajutorul reţelelor sociale ca o boală emoţională contagioasă. Aşa este, fericirea e cam ca o boală. (Apropo, cercetătorii nu se referă la Facebook, ci la reţelele fizice, de modă veche, cum ar fi prietenii, partenerii sau soţii care locuiesc în aceeaşi casă; şi fraţii, prietenii şi vecinii care locuiesc în apropiere.)
„Cel mai important lucru este, din perspectiva noastră, recunoaşterea faptului că oamenii fac parte din anumite reţele sociale şi că sănătatea şi bunăstarea unei persoane afectează sănătatea şi bunăstarea altora”, concluzionează cercetătorii, remarcând faptul că s-a dovedit că relaţia dintre nivelurile de fericire ale oamenilor se extinde până la 3 grade de separaţie (i.e. până la prieteni ai prietenilor ai prietenilor). „Acest dat fundamental al existenţei oferă o justificare conceptuală fundamentală pentru domeniul sănătăţii publice. Fericirea umană pur şi simplu nu este apanajul indivizilor izolaţi.”
De asemenea, demn de remarcat: cercetătorii au descoperit că tristeţea nu este nici pe departe atât de „infecţioasă” precum fericirea.
2. Stăpâneşte o abilitate
Asta reprezintă un fel de compromis: un studiu publicat într-un număr din 2009 al revistei 100% reale Journal of Happiness Studies a descoperit că oamenii care se dedică stăpânirii unui talent sau abilităţi tind să experimenteze mai mult stres pe moment, dar declară un nivel de fericire şi satisfacţie mai mare pe termen scurt, mediu şi lung, ca rezultat al investiţiei lor.
„'Fără efort, nu câştigi nimic', este regula atunci când vine vorba despre dobândirea fericirii prin îmbunătăţirea competenţelor într-un anumit domeniu”, a spus într-o declaraţie Ryan Howell, profesor asistent de psihologie la Universitatea din San Francisco. „Oamenii renunţă adesea la ţelurile lor deoarece acestea le provoacă stres, însă am descoperit că, în cele din urmă, există un beneficiu de pe urma faptului de a învăţa să faci ceva bine.”
3. Stăpânirea de sine este cheia
Acelaşi studiu care a descoperit că stăpânirea unei abilităţi poate consolida fericirea generală, pe termen lung, a descoperit şi că stresul permanent provocat de stăpânirea unei abilităţi ar putea fi redus cu ajutorul unui simţ al independenţei şi al unui sentiment de camaraderie. „Rezultatele noastre sugerează că poţi diminua stresul de moment asociat cu perfecţionarea talentului sau abilităţii tale asigurându-te că satisfaci nevoia de autonomie şi relaţionare”, explică Howell. „De exemplu, prin realizarea activităţii împreună cu alţi oameni sau asigurându-te că este vorba despre ceva ce tu ai ales să faci şi ce rezonează cu ceea ce eşti.”
4. Zâmbeşte
Darwin ne-a explicat totul încă din 1872: ”Exprimarea liberă, prin semne exterioare, a unei emoţii, o intensifică”, a scris acesta. Iar studii recente – implicând botoxul – sugerează că ştia el ceva. Melinda Wenner de la SciAm explică:
Psihologii de la Universitatea Cardiff din Ţara Galilor au descoperit că oamenii a căror abilitate de a se încrunta este compromisă de injecţiile cosmetice cu botox sunt mai fericiţi, în medie, decât oamenii care se pot încrunta. Cercetătorii au administrat un chestionar legat de anxietate şi depresie unui număr de 25 de femei, dintre care jumătate făcuseră injecţii cu botox care inhibau abilitatea de a te încrunta. Femeile injectate cu botox au declarat că se simt mai fericite şi mai puţin anxioase în general; şi mai important este faptul că acestea nu au declarat că se simt mai atractive, ceea ce sugerează că efectele emoţionale nu erau determinate de o ameliorare psihologică care ar putea avea drept origine natura cosmetică a tratamentului.
„Se pare că felul în care percepem emoţiile nu este limitat doar la creier – există părţi ale corpurilor noastre care sprijină şi consolidează sentimentele pe care le avem”, spune Michael Lewis, un coautor al studiului. „Este ca o buclă de feedback.”
Ori asta, ori ”botulismul facial” este asemănător cu o doză de bunăstare? Haide s-o punem pur şi simplu pe seama zâmbitului. Reţineţi că asta nu este acelaşi lucru cu nutrirea gândurilor pozitive care te fac să te simţi bine (mai multe despre asta mai jos).
5. Mergi la terapie
Înainte de toate, o observaţie: dacă eşti de părere că ai putea beneficia de pe urma psihoterapiei, dar eşti prea îngrijorat în legătură cu ce vor crede prietenii şi familia, treci peste asta şi fă-o. De ce? Pentru că funcţionează (în special dacă găseşti forma de terapie potrivită pentru tine).
Oricum: propunând o abordare interesantă a vechii întrebări ”banii aduc fericirea?”, psihologul Chris Boyce a comparat eficienţa terapiei psihologice din punctul de vedere al costurilor cu acele compensaţii monetare obţinute în urma unor procese pe motiv de suferinţă psihologică. Descoperirile sale, publicate într-un jurnal economic, au confirmat că terapia este de 32 de ori mai eficientă din punctul de vedere al costurilor când venea vorba de creşterea nivelului de fericire decât simplii şi impersonalii bani.
„Adesea, importanţa banilor în ameliorarea stării noastre de bine şi în creşterea nivelului de fericire este mult supraestimată în societăţile noastre”, remarcă Boyce. „Pe de altă parte, beneficiile unei sănătăţi mintale bune sunt adesea subapreciate, iar oamenii nu realizează ce efect puternic poate avea terapia psihologică asupra bunăstării noastre”.
6. Încetează. Încetează să încerci să fii fericit.
Dacă este vorba să rămâi cu un singur lucru din acest articol, atunci acesta să fie acel lucru: pentru a fi fericit, se prea poate să trebuiască să încetezi să încerci să fii fericit. Îmi pare rău că trebuie să fac pe maestrul zen cu tine, dar aşa stau lucrurile.
Lasă deoparte faptul că măsurarea fericirii se asemănă mult cu încercarea de a cântări o idee în kilograme şi grame. Da, există moduri de a evalua fericirea, fie chimic, fie cu ajutorul unui chestionar, însă atunci când analizezi subiectul în profunzime, îţi dai seama că „fericirea” înseamnă diferite lucruri pentru diferite persoane şi că ea reprezintă unul dintre cele mai nebuloase idealuri ale existenţei – iar unul dintre cele mai mari dezavantaje ale acestui adevăr este că transformarea fericirii într-un ţel se poate întoarce împotriva ta.
Unele dintre cele mai importante cercetări asupra fericirii care au apărut în ultimii ani se opun direct cultului pozitivităţii reprezentat de inutilele cărţi de gândire pozitivă prin care să te ajuţi singur, care pun un prea mare accent pe stabilirea unor ţeluri personale înalte legate de fericire. Într-o recenzie scrisă în 2011 de psihologa June Gruber de la Yale împreună cu un alt autor, cercetătorii au afirmat că faptul de a căuta fericirea poate, de fapt, să conducă la urmări negative – nu din cauza faptului că încercarea de a te înconjura de oameni optimişti, de a stăpâni o abilitate, de a zâmbi, de a urma o terapie sau de a practica stăpânirea de sine nu conduc la fericire, ele în sine, ci pentru că „atunci când o faci aşteptându-te ca aceste lucruri să te facă fericit, asta poate conduce la dezamăgire şi la diminuarea fericirii”, spune Gruber.
Aşadar, fii maestrul zen. Nu te mai concentra asupra faptului de a deveni mai fericit, ci fii pur şi simplu mai fericit. Înconjoară-te de oameni nu pentru a deveni fericit, ci pentru a te bucura de compania lor. Stăpâneşte o abilitate nu pentru a-ţi hrăni sentimentul de fericire, ci pentru a savura procesul devenirii.
Traducere de Ana Cristina Dumitrache după 6-possible-secrets-to-happiness-according-to-science.
