De peste 40 de ani, psihologul John Gottman analizează relaţiile de cuplu, bune sau rele. A studiat ce tipuri de comportamente ale partenerilor prezic dacă aceştia vor rămâne împreună pe termen lung sau sunt destinate instanţelor judecătoreşti de divorţ, pe termen scurt.
Printre factorii identificaţi în investigaţiile sale, patru au ieşit în evidenţă, de fiecare dată. Când Gottman vede comunicarea unui cuplu afectată de aceşti factori, estimează că cei doi vor divorţa în medie după aproximativ şase ani de la căsătoria lor. Reţeta lui Gottman pentru divorţ: critică, dispreţ, defensivă şi blocaj.
1. Critica
Desigur, cu toţii avem ceva de reproşat celorlalţi – partenerii cuplurilor căsătorite mai mult decât toţi ceilalţi - dar există un anumit tip de critică corozivă pe care Gottman a identificat-o ca fiind deosebit de distructivă.
Acest lucru se întâmplă atunci când cineva critică fiinţa în aspectele ei centrale, personalitatea sa. De exemplu: „Ai întârziat pentru că nu-ţi pasă de mine".
Cu toţii facem greşeli, dar observaţi că aici este vorba despre modul în care sunt interpretate aceste greşeli. În cazul cel mai rău, criticile induc faptul că cealaltă persoană este rea sau greşeşte la un nivel mai profund.
Criticile repetate care vizează valorile fundamentale ale celeilalte persoane semnalizează că sfârşitul relaţiei va veni mai degrabă mai curând, decât mai târziu.
Alternativa: Exprimă ce simţi şi fă o solicitare, de exemplu, „Sunt plictisită, hai să jucăm cărţi." (NU: „Mă ignori, egoistule!")
2. Dispreţul
Manifestarea dispreţului faţă de partener, a constatat Gottman, este cel mai mare predictor unic de divorţ.
Dispreţul poate implica sarcasmul, poreclirea, imitarea şi rotirea ochilor. Indiferent de forma pe care o ia, dispreţul face ca cealaltă persoană să se simtă lipsită de valoare.
(Dispreţul este nociv pentru sănătatea proprie, de asemenea, după cum a constatat Gottman – membrii cuplurilor la care dispreţul era reciproc sufereau de mai multe boli infecţioase, cum ar fi răceala şi gripa.)
Alternativa: Construieşte respectul prin aprecierea laturii pozitive, de exemplu, „Apreciez gustul tău în materie de muzică!" (NU „Sunetul râsului tău mă face să vreau să vomit.")
3. Defensiva
O persoană este prea defensivă atunci când încearcă să se scuze mereu pentru eşecurile sau alunecările sale. Oamenii fac acest lucru în mod automat din când în când, dar atunci când defensiva devine o temă persistentă într-o relaţie, acest lucru poate semnala sfârşitul.
Un semnal chiar mai rău este faptul că partenerii încearcă, de asemenea, să se întreacă în a fi cât mai defensivi. La urma urmei, oamenii care trăiesc împreună ar trebui să vieţuiască în parteneriat, sprijinindu-se reciproc. Viaţa este suficient de dificilă, fără a mai fi atacată din interior sau din exterior.
Alternativa: Asumă-ţi partea ta de vină şi sugerează o soluţie, de exemplu, „Cred că ar fi trebuit să pun lucrul respectiv pe lista mea, bine, s-o facem acum." (NU: „Nu am plătit factura de gaz pentru că ai uitat să-mi aminteşti").
4. Blocajul
Blocajul este atunci când o persoană ridică metaforic puntea şi taie comunicarea. Nu există noduri de încurajare a partenerilor de discuţii, nici vreo încercare de a empatiza sau vreun efort de a da un răspuns sau de a se conecta. E ca şi cum ai discuta cu un zid de cărămidă.
Blocajul poate fi de multe ori un rezultat al unei perioade prelungite de critică, dispreţ şi defensivă. Poate fi simţit ca singurul răspuns la înrăutăţirea situaţiei, dar lipsa de comunicare nu va rezolva problemele din centrul relaţiei.
Alternativa: Vorbeşte, mişcă-te, răspunde, clipeşte, mişcă un muşchi, orice! (NU: Iată impresia mea asupra unui zid de cărămidă.)
Traducere de Maricica Botescu după the-four-things-that-kill-a-relationship-stone-dead, cu acordul autorului.
