Când lucrurile sunt dispuse pe orizontală, obiectul central îţi sare în ochi şi-ţi spune ”Alege-mă pe mine!” . Ei bine, nu literalmente, dar în cadrul unui nou studiu psihologii au descoperit noi dovezi în sprijinul ”Efectului de mijloc” – preferinţa noastră pentru obiectele din centru.
Paul Rodway şi colegii săi au arătat unui număr de 100 de participanţi (dintre care 65 de femei) un chestionar cu 17 întrebări, fiecare cuprinzând cinci imagini diferite ale aceluiaşi obiect sau tip de obiect (e.g. cinci reprezentări scenice a cinci border terrieri). Fiecare set a câte cinci imagini era aranjat pe un rând orizontal, iar sarcina participanţilor era, în funcţie de întrebare, fie să aleagă obiectul care le plăcea cel mai mult, fie pe cel care le plăcea cel mai puţin. Atunci când îşi alegeau favoritul, majoritatea participanţilor arătau o preferinţă clară pentru obiectele centrale; pe de altă parte, nu s-a descoperit nicio preferinţă legată de aşezare atunci când a fost vorba de alegerea obiectului cel mai puţin plăcut.
Această preferinţă a fost semnificativă din punct de vedere statistic, însă relativ modestă în termeni de procente. Obiectele centrale erau alese în aproximativ 23% din cazuri, în comparaţie cu procentul de 20% care ar fi corespuns unei alegeri aleatorii. Rata de alegere a obiectelor din alte poziţii a obţinut o medie mai mică de 20%.
S-a realizat şi un al doilea studiu similar primului, dar de această dată fiecare şir de cinci obiecte era aşezat vertical – din nou a existat o preferinţă pentru obiectul central. Un studiu final a folosit obiecte adevărate – cinci perechi de şosete identice – prinse de o bucată mare de carton într-un şir vertical. Participanţii au fost rugaţi din nou să-şi aleagă opţiunea preferată şi au arătat iarăşi o predilecţie pentru obiectul din mijloc. În plus, a existat şi tendinţa de a nu alege ultimele două obiecte. Faptul că ”Efectul de mijloc” a apărut şi în cazul şirurilor verticale respinge explicaţiile conform cărora acesta are legătură cu emisferele cerebrale care concentrează atenţia fie în dreapta, fie în stânga. Poate că motivul are legătură cu anumite credinţe culturale care asociază importanţa sau prestigiul cu poziţia centrală.
Echipa lui Rodney a reflectat asupra implicaţiilor practice ale descoperirilor. ”Dacă poziţia obiectului ne influenţează preferinţele în timpul milioanelor de alegeri pe care le facem la cumpărături în fiecare zi, înseamnă că aceasta exercită o influenţă considerabilă asupra comportamentului consumatorilor”, au spus ei. ”Mai mult, facem alegeri dintr-o varietate de opţiuni în numeroase alte contexte (e.g. legale şi ocupaţionale) şi rămâne să cercetăm dacă preferinţa pentru mijloc este valabilă şi în cadrul altor formate şi dacă acoperă şi alte tipuri de decizii.”
Noile cercetări se sprijină pe cercetări anterioare care arată că observatorii tind să supraestimeze performanţa concurenţilor de la emisiunile de cultură generală când aceştia au o poziţie centrală şi să favorizeze candidaţii la un post care sunt aşezaţi central într-o fotografie.
Pentru ca lucrurile să fie mai complicate, alte cercetări care au analizat obiectele prezentate într-o succesiune sau în mod individual au descoperit că oamenii arată o preferinţă pentru lucrurile aflate în poziţii extreme în cadrul succesiunii. De exemplu, Wandi de Bruin a descoperit într-un studiu din 2005 că patinatorii şi cântăreţii de la Eurovision tindeau să primească scoruri mai mari dacă intrau în scenă mai târziu. Pe de altă parte, dacă un şir de opţiuni este perceput ca un continuum – de exemplu, ca într-o scală de evaluare dintr-un chestionar – există dovezi în sprijinul unei preferinţe pentru partea stângă, cauzată probabil de dominanţa emisferei drepte, care îndreaptă atenţia către partea din spaţiu corespunzând mâinii stângi.
Traducere după: People prefer the middle option, cu acordul autorului.
Traducerea: Ana Cristina Dumitrache
