Creierul si numarul de prieteniAm aflat recent că un creier mare nu înseamnă neapărat şi un creier mai bun, dar iată o posibilă excepţie majoră. Abilitatea ta de a lega şi de a păstra prietenii pare să fie determinată de mărimea unei anumite regiuni a creierului. Detalii, în continuare.

 

 

 

 

Se spune că poţi cunoaşte o persoană uitându-te în ochii ei, însă, în acest caz, trebuie să te uiţi la acea parte a creierului care se află chiar deasupra ochilor. Acolo se află cortexul prefrontal orbital şi, conform unei echipe de cercetători britanici condusă de profesorul Robin Dunbar de la Oxford, această regiune este cea care joacă un rol crucial în ceea ce priveşte abilitatea noastră de a păstra multe prietenii pe termen lung.

Ideea esenţială este următoarea: cheia prieteniei cu alţi oameni - şi ne referim aici la prieteni adevăraţi, nu la simple cunoştinţe – stă în capacitatea noastră de a înţelege perspectiva unei alte persoane şi ceea ce gândeşte aceasta. Această abilitate, căreia cercetătorii îi spun pretenţios ”citirea gândurilor” sau ”mentalizare”, este vitală pentru îndeplinirea unor sarcini de bază, cum ar fi întreţinerea unei conversaţii, cât şi pentru menţinerea relaţiilor. În general, acest lucru se petrece la nivel inconştient, iar profesorul Dunbar ne arată exact cât de teribil de complexă poate deveni această ”citire a gândurilor” atunci când este folosită de un maestru:

 

 

'Mentalizarea' se petrece atunci când un individ este capabil să urmărească o ierarhie naturală care implică stările mentale ale altor indivizi. De exemplu, în piesa ”Othello”, Shakespeare reuşeşte să urmărească cinci stări mentale diferite: el a vrut ca publicul să creadă că Iago dorea ca Othello să presupună că Desdemona îl iubea pe Cassio. Urmărirea stărilor mentale a cinci indivizi diferiţi este limita superioară normală pentru majoritatea adulţilor.

În acest exemplu, cele cinci stări mentale îi aparţin lui Shakespeare însuşi, publicului, lui Iago, lui Othello şi Desdemonei. Intuiţia fantastică a lui Shakespeare asupra a ceea ce publicul, dar şi toate personajele sale gândeau în orice clipă este parţial lucrul care conferă pieselor sale forţa pe care o au. Dar cum rămâne cu noi ceilalţi? Cercetătorii au scanat creierele a patruzeci de voluntari în timp ce le cereau să enumere toate persoanele cu care avuseseră vreun contact social în ultimele şapte zile – cu alte cuvinte, câţi prieteni întâlniseră. Dunbar dezvăluie rezultatele:

Am descoperit că persoanele carea aveau mai mulţi prieteni se descurcau mai bine la sarcinile de ”mentalizare” şi aveau un volum neural mai mare la nivelul cortexului frontal orbital, acea parte a creierului anterior aşezată imediat deasupra ochilor. Înţelegerea acestei legături dintre mărimea creierului unui individ şi numărul de prieteni pe care îi are ne-a ajutat să înţelegem mecanismele care au dus la dezvoltarea unor creiere mai mari la oameni decât la alte specii de primate. În special lobii frontali ai creierului au crescut dramatic la oameni în decursul ultimilor 500.000 de ani.

Cercetătorii au reuşit să controleze o mare variabilă a acestui experiment testând doar absolvenţi de facultate având aproximativ aceeaşi vârstă. Dunbar admite fără ezitare că există multe alte lucruri care pot determina cât de multe contacte sociale are o persoană, inclusiv timpul liber, personalitatea, locaţia şi chiar şi unii factori fundamentali, cum ar fi sexul. Totuşi, conform lui Dunbar, pare să existe o legătură între ”abilitatea de mentalizare” şi prietenie, iar această abilitate are legătură cu mărimea cortexului prefrontal orbital.

 

 

Textul reprezintă traducerea articolului The size of your brain can predict how many friends you have, publicat pe io9.com.
Traducere: Ana Cristina Dumitrache

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.