Ne place să ne gândim la noi înşine că la nişte fiinţe raţionale, care absorb informaţii, le cântăresc cu atenţie şi care iau decizii bine gândite. Dar, după cum se pare, ne păcălim pe noi înşine.Trupurile ne pot influenţa modul în care apreciem lucrurile din jurul nostru.
De-a lungul ultimelor decenii oamenii de ştiinţă au demonstrat că există mai mulţi factori interni şi externi care influenţează modul în care gândim, simţim, comunicăm şi luăm decizii la un moment dat.
O influenţă deosebit de puternică pot exercita chiar trupurile noastre, conform unei noi cercetări ale cărei rezultate au fost publicate în numărul din decembrie al Current Directions in Psychological Science, un jurnal al Asociaţiei pentru Ştiinţa Psihologiei.
Omul de ştiinţă Daniel Casasanto, de la The New School for Social Research, a arătat cum capriciile corpurilor noastre ne afectează gândirea în moduri predictibile, în multe domenii diferite ale vieţii, de la limbă la imagini mentale, la emoţie.
Oamenii vin în forme şi dimensiuni diferite, iar oamenii cu trupuri diferite gândesc diferit – o idee pe care Casasanto a numit-o „ipoteza trupului-specific”.
Un mod în care corpurile noastre par să modeleze modul nostru de a lua deciziile este legat de mâna predominantă. Casasanto şi colegii săi au cercetat dacă a fi dreptaci sau stângaci ar putea influenţa judecăţile noastre cu privire la ideile abstracte, cum ar fi valoarea, inteligența şi onestitatea.
Printr-o serie de experimente, au descoperit că, în general, oamenii tind să prefere lucrurile pe care le întâlnesc pe aceeaşi parte cu mâna lor dominantă. Atunci când participanţii au fost întrebaţi pe care dintre cele două produse le-ar cumpăra, pe care dintre cei doi solicitanţi la locul de muncă să angajeze sau pe care din două creaturi extraterestre le consideră mai de încredere, dreptacii au ales în mod obişnuit produsul, persoana sau creatura pe care le-au văzut pe partea dreaptă a paginii, în timp ce stângacii le-au preferat pe cele din partea stângă. Aceste tipuri de preferinţe au fost găsite şi la copii mai mici de 5 ani.
Dar de ce ar trebui să conteze mâna dominantă atunci când vine vorba de a face astfel de evaluări abstracte? Totul se reduce la cursivitate, în conformitate cu Casasanto. "Oamenilor le plac lucrurile mai mult atunci când sunt mai uşor de perceput şi de interacţionat cu acestea", spune el. Dreptacii interacţionează cu mediul lor mai uşor cu partea dreaptă, astfel asociind "bun" cu "dreapta" şi "rău" cu "stânga".
Această preferinţă pentru lucrurile de pe partea noastră dominantă nu este fixă. Dreptacii, care nu au mai putut folosi mâna dreaptă o perioadă mai mare încep să se asocieze "bun" cu "stânga". Acelaşi lucru este valabil pentru stângacii a căror mână "bună" este temporar nefolositoare, au descoperit Casasanto şi colegii. "După câteva minute de dibuit cu mâna lor dreaptă, dreptacii încep să gândească precum stângacii", spune Casasanto. "Dacă schimbaţi trupurile oamenilor, le schimbaţi şi mintea".
Este clar că această asociere are implicaţii dincolo de laborator. Ipoteza specificităţii corpului poate juca un rol şi în alegerea candidatului la votare - Casasanto punctează faptul că multe state folosesc încă buletinelor de vot tip flayer, cu numele candidaţilor figurând pe stânga şi dreapta.
"Din moment ce aproximativ 90 la sută din populaţie este dreptace", spune Casasanto, "oamenii care doresc să atragă clienţii, să vândă produse sau să primească voturi ar trebui să ia în considerare faptul că partea dreaptă a unei pagini sau a unui ecran de computer ar putea fi locul potrivit".
Textul este traducerea articolului Bodies-minds, cu acordul editorului.
Traducere: Anamaria Spătaru
