În fiecare vară, ne întindem pe piele straturi întregi de cremă de protecţie solară cu cel mai mare FPS pe care îl putem găsi şi ne aventurăm curajoşi afară, sperând că învelişul nostru unsuros ne va proteja de razele ucigătoare ale Soarelui. Deci cum funcţionează asta? Pentru început, ce e o arsură solară? În lumea medicală, aceasta este cunoscută drept „eritem”, ceea ce înseamnă, în principiu, înroşirea pielii cauzată de dilatarea şi congestionarea capilarelor, aceasta fiind adesea semnul unei inflamaţii sau infecţii.

Există mai multe lucruri care pot determina inflamarea capilarelor. Lucruri precum infecţiile, alergiile, toxicitatea mercurului, pensarea şi smulgerea foliculilor piloşi şi, desigur, razele ultraviolete ale Soarelui.

Razele ultraviolete (UV) care provoacă arsuri au două forme - UVA şi UVB. Acestea, la fel ca toate radiaţiile electromagnetice, se manifestă prin unde cu anumite frecvenţe. Razele UVA au lungimi de undă între 315 şi 400 nanometri. Cele UVB au lungimi de undă între 280 şi 315 nanometri. Acestea penetrează pielea şi sunt absorbite la diferite niveluri. Efectele dăunătoare ale razelor solare apar, în general, în cazul expunerii la lungimi de undă între 290 şi 400 de nanometri.

Atmosfera noastră face de fapt o treabă destul de bună, filtrând majoritatea radiaţiilor UV nocive. 95% din energia UV care loveşte suprafaţa pământului este UVA. Restul de 5% este UVB. De fapt, aproape toate radiaţiile UVB sunt absorbite de atmosferă. UVA penetrează pielea mai adânc decât UVB.  Acestea fiind spuse, deşi radiaţiile UVA provoacă destule pagube şi singure, rază cu rază, cele UVB cauzează mai multe probleme asociate, în general, cu expunerea la razele solare, cum ar fi cancerul de piele, îmbătrânirea şi deteriorări ale ADN-ului. Tot razele UVB sunt în mare parte responsabile pentru pielea arsă.

Cum provoacă aceste raze eritemul şi usturimea care îl însoţeşte?  Razele UVB nu intră foarte adânc în piele, dar cauzează reacţii fotochimice la nivelul epidermei (stratul exterior al pielii) şi afectează ADN-ul. Răspunsul natural al corpului este să declanşeze mai multe reacţii ale sistemului imunitar. Rezultatul este creşterea fluxului de sânge în patul capilar (vasodilataţie) şi inflamaţia (edemul), care ajută prin aducerea anumitor celule în locul afectat pentru a repara stricăciunile. Asta determină şi corpul să producă mai multă melatonină (pigmentul pielii), pentru a ajuta în cazul viitoarelor expuneri. Rezultatul tuturor acestora este înroşirea pielii.

O altă proteină, cunoscută drept CXCL5, declanşează şi ea reacţia anumitor celule ale sistemului imunitar, ca răspuns la radiaţia UVB. Se crede că această moleculă provoacă durerea şi sensibilitatea asociate cu arsura, stimulând terminaţiile nervoase de la nivelul pielii.

Toate acestea reacţii nu apar imediat. Ele încep să se manifeste cam la 4 ore după expunere şi îşi ating apogeul după 8-24 ore. De aceea, e posibil să te simţi bine după ce pleci de la plajă, dar când ajungi să-ţi faci duş în dimineaţa următoare spatele tău arată ca o roşie, iar apa caldă pare să te ardă ca şi cum ai fi pe rug.

Crema de protecţie solară te protejează de asta în două feluri. Fie absoarbe razele UV, fie le dispersează şi le reflectă. Două componente organice care absorb lumina UVB şi o disipează drept căldură sunt octil-metoxicinamatul şi oxibenzona. Compuşii anorganici care dispersează şi reflectă radiaţiile UVA, înainte ca pielea să le absoarbă, sunt, printre alţii, oxidul de zinc şi de titan.

În funcţie de alcătuirea exactă a cremei tale, ea îţi va oferi un anumit grad de protecţie, cunoscută drept factor de protecţie solară (FPS). Dacă în mod normal te-ai alege cu arsuri după 10 minute, un FPS 15 te-ar proteja până la 150 de minute. Un FPS 30 te-ar proteja 300 de minute şi-aşa mai departe.

Totuşi, să nu crezi cumva că îţi dublezi protecţia de fiecare dată când dublezi cantitatea de FPS. Aşa cum o subliniază multe grupuri de protecţie a consumatorului, un FPS 15 filtrează în jur de 92% din radiaţia UVB. UN FPS 30 va absorbi doar 96,7%, iar un FPS 40 va absorbi doar 97.5%. Ele subliniază şi faptul că, deşi cremele de protecţie pretind adesea că blochează radiaţiile solare, multe blochează, de fapt, doar razele UVB, nu şi pe cele UVA. Pentru a te asigura că ai parte cu adevărat de protecţie cu spectru larg, crema ta trebuie să conţină atât compuşii organici asociaţi cu absorbţia UVB, cât şi pe cei anorganici, asociaţi cu reflectarea razelor UVA. Multe creme care fac asta menţionează clar că le blochează pe amândouă, aşa că nu trebuie neapărat să reţii care substanţe chimice fac fiecare din cele două lucruri.

Dacă sunteţi la fel ca mine, nu v-a fost niciodată frică de o mică arsură solară. De fapt, o preferaţi în detrimentul pielii unsuroase asociate cu crema de protecţie solară. Dar temeţi-vă, chiar foarte tare. Nenumărate studii au arătat că expunerea la razele nocive ale Soarelui e responsabilă pentru îmbătrânirea prematură şi pentru riscul crescut de cancer de piele. Ai putea crede că riscul e minim. Probabil că te înşeli.

O recenzie publicată în „JAMA Dermatology” în ianuarie 2014 a arătat că există de două ori mai multe victime ale cancerului de piele cauzat de expunerea la raze UV de tipul celor de la solar decât victime ale cancerului pulmonar provocat de fumat, în SUA – în jur de 400.000 anual din cauza solarelor, în comparaţie cu 200.000 din cauza fumatului. Mai mult, chiar şi o singură şedinţă la solar creşte riscul să dezvolţi un melanom – cea mai letală formă de cancer de piele – cu 75%. De aceea, Asociaţia Medicală Americană, Academia Americană de Pediatrie, Academia Americană de Dermatologie, Fundaţia pentru Cancerul de Piele şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii au cerut tuturor statelor să interzică persoanelor sub 18 ani folosirea saloanelor de bronzat.

Dacă semănaţi şi în privinţa asta cu mine, aţi putea încerca să justificaţi faptul că nu folosiţi cremă de protecţie spunând: „Ei bine, solarele folosesc în mare parte radiaţii UVA, iar acolo cantitatea este mult mai mare decât atunci când stai la soare. Aşa că o să evit pur şi simplu solarele şi o să-mi ard mai degrabă pielea în mod natural”. Din nefericire, până la 90% din schimbările vizibile atribuite în mod normal îmbătrânirii pielii sunt cauzate de Soare. Dacă adăugăm asta la faptul că 1 din 5 americani va face cancer de piele în decursul vieţii, Soarele fiind în acest caz inamicul public numărul unu, chiar şi lumina Soarelui în forma ei naturală ar trebui combătută cu porţii generoase de cremă unsuroasă, cu spectru larg de protecţie şi FPS ridicat. Sau ai putea pur şi simplu să te converteşti la o viaţă de blogger, cuibărit în siguranţă în stereotipicul beci al mamei. 

Traducere de Ana Dumitrache după sun-burns-skin-sunscreen-prevents

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.


Dacă găsești site-ul util, ne poți ajuta cu o DONAȚIE