Consumul de suplimente alimentare nu se asociază cu scăderea colesterolului LDL (low-density lipoproteins) şi cu o îmbunătăţire a sănătăţii cardiovasculare, conform unui studiu publicat în Journal of the American College of Cardiology şi prezentat în cadrul sesiuniilor ştiinţifice ale American Heart Association (AHA) de anul acesta. Acest studiu a evidenţiat, încă o dată, beneficiile administrării de statine la persoanele cu risc cardiovascular, prin scăderea semnificativă a colesterolului LDL şi colesterolului total, în contextul unui profil de siguranţă favorabil.
Studiul SPORT (Supplements, Placebo, or Rosuvastatin Study) a inclus 190 de adulţi fără istoric de boală cardiovasculară aterosclerotică, dar cu risc la 10 ani ridicat, cu vârste între 40 şi 75 de ani. A fost comparat impactul consumului de suplimente cu administrarea unei doze scăzute de rosuvastatin sau cu placebo.
Suplimentele alimentare investigate au fost reprezentate de ulei de peşte, scorţişoară, usturoi, turmeric, steroli vegetali şi drojdie de orez roşu. După 28 de zile de terapie sau consum de suplimente sau placebo, a fost evaluat impactul asupra colesterolului LDL, HLD (high-density lipoprotein) şi total, trigliceridelor şi proteinei C reactive.
Principalele rezultate ale studiului:
• Niciunul dintre suplimentele alimentare investigate nu a avut avut rezultate superioare administrării de placebo în scaderea colesterolului LDL şi total, trigliceridelor proteinei C reactive şi în creşterea colesterolului HDL
• În medie, statinele au scăzut colesterolul LDL cu aproape 40%, colesterolul total cu 24%, iar nivelul de trigliceride a fost redus cu 19%
• Evenimentele adverse au fost similare la toate grupurile, dar mai frecvente la persoanele care au consumat steroli vegetali şi drojdie de orez roşu.
Mulţi pacienţi care au nevoie de terapie hipocolesterolemiantă nu ştiu că suplimentele alimentare nu sunt evaluate prin studii clinice randomizate pentru a le fi demonstrată potenţiala eficacitate şi le preferă în faţa medicamentelor recomandate de medic.
Suplimentelor alimentare, însă, nu li se aplică reglementările pentru medicamente şi pentru a fi comercializate nu este necesară dovedirea existenţei unui efect terapeutic şi a unui profil de siguranţă favorabil prin studii de laborator şi clinice. În Statele Unite, U.S. Food and Drug Administration poate interveni asupra comercializării suplimentelor alimentare doar după ce sunt deja pe piaţă, în contextul semnalării unor probleme legate de siguranţa utilizării acestora.
Beneficiile statinelor asupra riscului cardiovascular au fost demonstrate constant prin studii derulate în ultimii 30 de ani pe mai mult de 170.000 de persoane. Recomandarea iniţierii terapiei cu statine se bazează pe valoarea colesterolului LDL şi pe riscul cardiovascular.
„Vestea bună este că știm că statinele funcționează. Asta nu înseamnă că sunt perfecte. Asta nu înseamnă că toată lumea are nevoie de ele, dar pentru cei cu risc mai mare, știm că funcționează și asta este bine dovedit. Dacă ai de gând să faci ceva diferit, trebuie să te asiguri că funcționează”, a adăugat dr. Amit Khera, autor al studiului.
La persoanele cu risc scăzut, la care administrarea statinelor nu este recomandată, sunt preferabile intervenţii de scădere a riscului de afecţiuni cardiovasculare prin schimbarea stilului de viaţă, incluzând dieta şi sportul. Beneficiile suplimentelor alimentare nu au fost demonstrate până în prezent, iar costurile pentru acestea le depăşesc pe cele ale statinelor, spre exemplu. Noul studiu reprezintă un prim pas în găsirea răspunsului la întrebarea dacă suplimentele alimentare chiar funcționează. Efectele acestora trebuie investigate în studii pe un număr mai mare de persoane, precum şi pe o perioadă mai lungă de timp.
→ Citiți și: Grăsimile alimentare - care sunt bune, care nocive și care sunt efectele asupra sănătății?
Articol preluat de pe RaportulDeGardă, publicat sub licență 
Sursa foto: Pixabay
