Restricția alimentară (fastingul) are diverse beneficii, precum prelungirea vieții sau întârzierea apariției bolilor. Un alt beneficiu constatat de cercetători este regenerarea celulelor stem intestinale, care ajută intestinele să se recupereze după vătămări și inflamație.
Un studiu recent pe șoareci realizat de cercetări de la MIT arată că există și efecte secundare ale aceste regenerări: creșterea probabilității de a dezvolta tumori intestinale dacă în perioada regenerării apar mutații canceroase. Desigur, oamenii nu sunt șoareci, prin urmare nu este clar în acest moment dacă efectele observate la șoareci se manifestă și la om.
Notă: în română nu există un termen care să traducă fidel termenul englez „fasting”. De aceea utilizez sintagma „restricție alimentară” pentru a mă referi la lipsa alimentației. Termenul „post”, utilizat de anumite publicații românești, este, cred, greșit, pentru că acesta are o origine bisericească, iar în context religios „postul” are alte semnificații decât restricția alimentară. Probabil că, într-un viitor nu prea îndepărtat, termenul „fasting” va intra în dicționarele românești.
Într-un studiu din anul 2018 s-a observat că în perioada de restricție alimentară celulele stem intestinale utilizează lipide ca sursă de energie în locul carbohidraților. De asemenea, are loc o potențare semnificativă a abilității regenerative a celulelor stem.
În noul studiu, cercetătorii de la MIT au constatat că pe timpul restricției alimentare regenerarea celulelor stem este suspendată, dar se manifestă la reluarea hrănirii, cel mai înalt nivel al proliferării având loc la 24 de ore după hrănire. Când nutrienții devin disponibili, celulele stem și celulele progenitoare activează programe biologice ce permit crearea de masă celulară și repopularea pereților intestinali.
Aceste celule activează calea de semnalizare mTOR, care este implicată în dezvoltarea celulară și metabolism (dar se consideră și că accelerează îmbătrânirea). Semnalizarea celulară face parte din sistemul biologic molecular care controlează și coordonează acțiunile celulelor. mTOR este o enzimă implicată în procese în legătură cu îmbătrânirea.
Unul dintre rolurile mTOR este de a regla translația ARN mesager în proteine, iar sinteza (producerea) proteinelor este esențială pentru proliferarea celulelor stem.
În plus, activarea mTOR duce la producerea de mari cantități de poliamine, mici molecule care ajută celulele să crească și să se dividă.
Problema, amintită mai sus, este că celulele stem intestinale, care sunt unele dintre cele mai active celule din organism, înlocuirea având loc la 5-10, atunci când în starea de regenerare, sunt și în situația de a deveni canceroase. Frecvența mare de diviziune le fac într-o sursă comună de celulele precanceroase în intestine.
Deși studiul, încă o dată, a fost pe șoareci, acesta reprezintă totuși un avertisment pentru cei care practică restricția alimentară. Un element suplimentar util este următorul: probabilitatea ca celulele să devină canceroase depinde și de alimentele folosite, un produs cu elemente mutagene, ca o friptură bine arsă, fiind un risc suplimentar.
În plus, studiul deschide noi piste cu privire la utilitatea unor suplimente cu poliamine, care să stimuleze regenerarea fără a fi necesară restricția alimentară.
→ Citiți și: Restricția calorică intermitentă
Sursa: MIT News
