Autorii studiului apărut astăzi în Nature, printre care se numără şi Henrik Mouritsen de la Universitatea din Oldenburg, Germania, susţin ideea conform căreia detectarea câmpului magnetic al planetei şi a orientării acestuia se face prin intermediul unor celule fotosensibile prezente la nivelul ochilor păsărilor, care ar trimite informaţia pe o cale nervoasă alternatică către o zonă a creierului numită clusterul N.
Pentru a-şi valida pe cale experimentală ipoteza, Mouritsen şi colegii săi au prins 36 de exemplare de prigorii europene pe care le-au testat în vederea verificării abilităţilor lor de orientare în câmpul magnetic terestru ori în câmpuri magnetice generate artificial. Au urmat operaţii prin care păsărilor le-au fost "dezactivate" chirurgical unul dintre cele două sisteme de orientare de care am vorbit anterior. Fie le-au fost îndepărtaţi nervii care conectează celulele ciocului cu creierul păsării, fie le-au fost deteriorate celulele din cadrul clusterului N responsabile cu recepţia semnalelor dinspre celulele fotosensibile ale ochilor.
Păsările cu nervul trigeminal (responsabil pentru transmisia informaţiei între cioc şi creier) afectat s-au orientat în continuare perfect. Pe de altă parte, cele cărora le-a fost secţionat clusterul N nu au mai putut detecta câmpul magnetic al Pământului şi nici pe cele generate artificial, în consecinţă nemaiputându-se orienta.