Consumatori de cafea, luaţi aminte! Fie că sunteţi un consumator înrăit care bea trei cafele espresso duble pe zi sau doar un consumator ocazional de capucino, ar trebui să vă bucuraţi de acest lucru cât mai puteţi. În curând ar putea apărea o criză de cafea.
Schimbările de climat ameninţă să ducă la scăderea producţiei de cafea, băutură care umple 1,6 miliarde de ceşti pe zi. Este posibil ca în curând cafeaua espresso pe care o servim după micul dejun să coste mai mult decât vinul, făcând ca unii dependenţi de cofeină să fie forţaţi să renunţe la cafea.
Dacă această perspectivă vă îngrozeşte, nu sunteţi singurii. Există 26 de milioane de fermieri care depind de cafea pentru a-şi putea întreţine familiile. Cafeaua este cea mai valoroasă cultură tropicală pentru export şi deoarece este băutura favorită în lume, reprezintă o afacere însemnată. Apetitul nostru aparent interminabil pentru mocacino şi capucino a plasat cafeaua pe locul al doilea între cele mai comercializate bunuri de larg consum după ulei, exporturile sale valorând 15 miliarde pe an. Toate aceste lucruri sunt ameninţate deoarece industria cafelei are la bază o plantă care este deosebit de vulnerabilă la schimbările de climat.
Este posibil să vedem în curând semne legate de ceea ce ne aşteaptă. Temperaturile în creştere şi ploile neregulate au dus la prăbuşirea recoltelor în ţări fruntaşe în ce priveşte producţia de cafea. Şi odată cu fiecare recoltă proastă, preţul cafelei creşte. Fiind atât de multe lucruri în joc, căutarea unor modalităţi de a sprijini industria în viitor a început. Dar timpul este scurt şi opţiunile sunt limitate. Deci care sunt şansele să fie menţinută producţia de cafea la un nivel acceptabil?
Cultivarea cafelei a început în jurul secolului al VI-lea, când au fost cultivaţi în Yemen câţiva copaci de pe ţinuturile muntoase ale Etiopiei. Dar obiceiul de a bea cafea a luat avânt în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, când europenii au întemeiat plantaţii în coloniile tropicale. În prezent cafeaua este cultivată în 70 de ţări. În jur de două treimi din boabe provin de la o singură specie, Coffea arabica, arbustul original care a fost adus cu multe secole în urmă din Etiopia. Boabele de arabica au o aromă liniştitoare, delicată care duce la preţurile crescute care fac posibil ca milioane de fermieri să-şi câştige existenţa cultivând-o. Dar tocmai faptul că ne bazăm pe o singură specie ameninţă tabietul dvs. de fiecare dimineaţă.
Fiind o plantă care a evoluat în păduri reci, al căror coronament este acoperit de nori şi care se află la altitudini cuprinse între 1000 şi 2000 de metri, cafeaua arabica este foarte mofturoasă în ceea ce priveşte condiţiile de mediu. Pe măsură ce temperaturile cresc copacii devin stresaţi şi înălţimea acestora scade. Dacă sunt expuşi timp îndelungat la temperaturi de peste 30°C, frunzele lor cad şi apar proeminenţe la nivelul tulpinilor.
Dar cu mult timp înainte, la temperaturi de peste 23°C dezvoltarea şi coacerea fructelor este accelerată, ducând la o calitate mai scăzută a boabelor. "La temperaturi cu câteva grade mai crescute boabele îşi pierd aroma şi aciditatea şi cafeaua rămâne fără aromă", spune Tim Schilling de la World Coffee Research, o reţea globală de instituţii de cercetare finanţate de industria cafelei. Cu emisiile de gaze cu efect de seră urmând în prezent cel mai pesimist scenariu al Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), temperatura globală va creşte cu 4°C până în 2060 şi cu între 5 şi 6°C până în 2100 (New Scientist, 17 November, p 34).
Arborii de cafea sunt şi ei delicaţi în ce priveşte apa. "Cafeaua este foarte pretenţioasă", afirmă Peter Baker, un specialist în domeniul cafelei de la CABI, o organizaţie non-profit care oferă sfaturi fermierilor din ţările aflate în curs de dezvoltare. "Are nevoie de vreme uscată ca să îmbobocească şi apoi de ploaie ca să înceapă să înflorească. Dar dacă plouă prea mult fructul nu face lăstari." Odată ce fructele încep să crească au nevoie să fie stropite ca să se umfle şi să se matureze. "Au nevoie tocmai de ceea ce nu au la dispoziţie", afirmă el.
Modelele de climat prezic că temperaturile în creştere în regiunile tropicale vor fi acompaniate de modificarea tiparelor de ploaie, vreme extremă şi evenimente de genul El Nino şi La Nina mai frecvente. În unele regiuni vor fi perioade de secetă prelungită, în timp ce în altele se vor înregistra inundaţii. Schimbările ploilor sezoniere la care ne aşteptăm şi ale structurii păturilor de nori îi vor afecta pe cei care cultivă cafeaua. Pentru a le creşte şi mai mult suferinţa, modificările climatice vor duce la răspândirea focarelor şi a bolilor şi în alte regiuni, imediat ce recoltele acestora vor deveni vulnerabile. Se prezice că focarele care vor determina cele mai mari pagube, cauzate de gândacul boabelor de cafea, se vor răspândi cu rapiditate la altitudini mai mari pe măsură ce temperaturile vor creşte.
Există dovezi clare că producătorii de cafea resimt deja efectele încălzirii globale. "Principalele regiuni care sunt ameninţate sunt Africa de Est, unde clima este din ce în ce mai variabilă, cu tot mai multe perioade secetoase şi America Centrală, unde se constată o mulţime de efecte ale climei care se află în schimbare", afirmă Baker. Columbia, al doilea producător ca mărime de boabe de cafea arabica, după Brazilia, emite un avertisment important vizavi de ceea ce s-ar putea întâmpla. Din 2009 până în 2012 producătorii s-au confruntat timp de trei ani de zile cu o perioadă ploioasă aproape continuă. Fără perioada secetoasă de care copacii au nevoie şi în combinaţie cu o epidemie de boli fungice, productivitatea a scăzut la un minim al ultimilor 35 de ani. "În general, în toate regiunile producătoare de cafea schimbările ale căror martori suntem şi despre care agricultorii ne relatează sunt în concordanţă cu modelele climatice ", afirmă Baker. "De fapt, de multe ori ceea ce vedem acum este mai rău decât ne-am fi aşteptat."
Cu atât de multe lucruri de pierdut, cultivatorii au nevoie de ajutor rapid. În viitorul apropiat, ar trebui să fie posibil să contracarăm unele efecte ale încălzirii probabil prin creşterea copacilor umbroşi pentru a ajuta la menţinerea umbrei în jurul cafelei sau folosind un strat ocrotitor şi irigând pentru a combate pierderile de apă. Dar dacă climatul este prea umed sunt puţine lucruri pe care le putem face, afirmă Baker. Compania sa dezvoltă strategii pentru a ajuta cultivatorii de cafea să se adapteze. "Nu există nici o soluţie magică", afirmă el. "Trebuie să mergem în fiecare zonă, să ne dăm seama de ceea ce se întâmplă şi să concepem un pachet de măsuri pe termen scurt şi mediu."
Problemele legate de cultivat
Confruntându-se cu o ameninţare de o asemenea amploare, strategia logică pentru termen lung ar fi creşterea unor copaci de cafea arabica mai rezistenţi. Dar crescătorii se confruntă cu un obstacol major: aproape toţi copacii cultivaţi provin dintr-un transport destinat coloniilor olandeze şi franceze în secolul al XVII-lea şi al XVIII-lea. Rezultatul este un fond comun redus de gene, care conţine mai puţin de 1% din variaţia genetică a speciilor per total. "Toate programele de reproducere utilizează şi reutilizează în esenţă acelaşi material genetic", afirmă Schilling.
El şi colegii săi de la World Coffee Research caută specii mai diverse dincolo de plantaţii. Există un număr de ţări cultivatoare de cafea care au la dispoziţie "un câmp de bănci de gene"? Acestea sunt colecţii de arbori de cafea arabica incluzând mutanţi cu caracteristici neobişnuite şi arbori crescuţi din seminţe achiziţionate în Etiopia în 1960. Aceşti copaci au o diversitate genetică de cel puţin 10 ori mai mare decât copacii cultivaţi, afirmă Schilling şi ar putea fi utilizaţi pentru a crea o populaţie de arbori super-diverşi pentru reproducţie. "Aceasta este cea mai mare şansă a noastră de a dezvolta specii şi hibrizi rezistenţi la schimbările de climat care pot fi gata pentru a fi distribuite agricultorilor la începutul anului 2020," afirmă el.
Dacă aceste câteva sute de copaci deţin un potenţial neexploatat pentru crescători, atunci cât de mulţi alţii ar putea exista în sălbăticie? "Copacii care cresc în diferite părţi ale habitatului natural al speciei vor avea caracteristici diferite, iar spre deosebire de copacii din plantaţii şi colecţii, aceştia continuă să evolueze şi să se adapteze", afirmă Aaron Davis, director de cercetare al cafelei la Royal Botanic Gardens din Kew, Marea Britanie. Economiştii estimează că resursele genetice regăsite în copacii sălbatici de cafea din Etiopia furnizează industriei o valoare cuprinsă între 0.5 şi 1,5 miliarde de dolari pe an. Cu toate acestea, accesul la acest depozit mare va trebui să aştepte până când este rezolvată problema spinoasă a drepturilor de proprietate biologică, lucru care ar putea dura ani de zile. Etiopia este foarte protectoare când vine vorba de resursele sale naturale, cu atât mai mult cu cât încercarea sa de a înregistra marca celor mai celebre boabe ale sale în 2006 a condus la o dispută prelungită cu gigantul producător american de cafea Starbucks.
Arborii sălbatici din Etiopia ar putea deţine secretul viitorului cafelei, dar şi ei sunt ameninţaţi. La sfârşitul anului trecut, Davis a făcut un anunţ bombă: dacă schimbările climatice se menţin pe traiectoria actuală, cafeaua arabica sălbatică ar putea dispărea în câteva zeci de ani (PLoS ONE, vol. 7, e 47981). Davis şi colegii săi de la Kew şi din Etiopia au cartografiat locurile în care oamenii au înregistrat culturi de cafea sălbatice arabica şi au constatat că populaţiile cele mai mari şi mai diverse se află în zonele muntoase din sud-vestul Etiopiei, cu populaţii satelit în Munţii Bale şi pe Platoul Boma chiar peste frontieră, în sud-estul Sudanului de Sud. Echipa a modelat apoi distribuţia actuală probabilă a speciilor, bazându-se pe locul în care habitatul şi clima îndeplinesc cerinţele sale. Semnalul de alarmă a început atunci când au ajuns la modelarea felului în care aceste condiţii s-ar putea schimba pe parcursul secolului.
Rezultatele IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Changes) sugerează că şi în situaţia cea mai fericită, datorită emisiilor dioxidului de carbon 65% din locurile unde în prezent se cultivă cafea sălbatică vor deveni inutilizabile până în 2080. În cel mai rău caz această cifră se va ridica la 99,7%. "Rezultatele noastre sunt conservative", afirmă Davis. "Nu am luat în considerare defrişarea pădurilor şi schimbările de teren de acum şi până în 2080." Şi se vor mai produce şi alte schimbări ecologice cum ar fi dispariţia păsărilor care dispersează seminţele de cafea." Mai mult, modelul nu include impactul tot mai dăunător al pesticidelor şi al bolilor. "Ceea ce arată modelul este faptul că schimbările climatice singure ar putea duce la extincţia cafelei sălbatice arabica", afirmă el. În cursul unei expediţii pe Platoul Boma realizată în luna aprilie anul trecut, Davis şi Schilling au aruncat o privire în viitor. Ei au pornit în căutarea a ceea ce a fost descris în 1941 ca fiind o pădure de copaci arabica înalţi, sănătoşi. Ceea ce au descoperit au fost specii de buruieni care se luptau pentru a produce flori, existând puţine culturi care să le înlocuiască. "Modelul prezice că acest loc va fi inadecvat pentru cultivarea cafelei arabica până în 2020", afirmă Davis. "Cu siguranţă arată ca şi când ar putea dispărea peste 10 de ani. A fost un şoc să vedem starea acelor copaci. Dar sugerează într-adevăr că modelul este justificat." Acest lucru este important deoarece scoate în evidenţă speciile de cafea arabica despre care se crede că ar putea fi capabile să reziste până în 2080. "Ceea ce trebuie să facem acum este să evaluăm temeinic aceste poziţii 'de bază' astfel încât acestea să poată fi gestionate corespunzător pe termen lung", afirmă el.
Cafeaua robusta ca alternativă
Într-o zi, genele de cafea arabica sălbatică ar putea fi utilizate pentru a crea copaci pentru cultivare care să fie rezistenţi la schimbările climatice care au loc. Dar soiul arabica nu este singura specie de cafea şi având în vedere faptul că viitorul său este atât de incert, alte soiuri încep să atragă atenţia. Coffea canephora, care furnizează în prezent o treime din cafeaua noastră este cea mai evidentă dintre acestea. Cunoscută în comerţ sub denumirea de Robusta, aceasta se regăseşte în pădurile calde, fierbinţi ale zonelor de câmpie din Africa. Este mai rezistentă decât arabica şi prosperă la temperaturi cuprinse între 22 şi 26° C, deşi nu poate tolera temperaturi mult mai mari sau seceta. Şi apoi mai este vorba despre gustul său. Boabele sale conferă o aromă puternică, amară şi cele mai multe sunt amestecate cu cafea arabica pentru a produce cafea instant. Deşi larg răspândită în regiunile de şes din Brazilia, Vietnam şi India, preţurile mici pe care le are implică faptul că în cazul majorităţii cultivatorilor de cafea Arabica, trecerea la cafeaua Robusta nu este o opţiune. Dar acest lucru s-ar putea schimba în cazul în care ar exista o soluţie pentru îmbunătăţirea aromei cafelei Robusta.
Ca şi în cazul cafelei Arabica, cafeaua Robusta ar putea avea de câştigat dacă ar fi căutate câteva gene în locul său de origine. "Undeva în Africa Centrală ar putea exista materie primă pentru a produce mai multe boabe aromate", afirmă Davis. Companiile specializate în producerea cafelei au început să abordeze subiectul, relatează Schilling. "Această specie are multe de oferit. Dacă acţionăm asupra ei din punct de vedere genetic, avem toate şansele să producem o ceaşcă decentă".
Davis subliniază faptul că există o mulţime de alte specii de cafea. În cei 15 de ani de când studiază speciile de cafea, el a descoperit 22 de specii noi, aducând numărul total al celor descoperite până în prezent la 125. "Multe sunt utilizate doar local şi există dovezi că unele specii sălbatice produc cafea de bună calitate", afirmă el. Chiar dacă boabele lor nu vor înlocui niciodată cafeaua Arabica, unele pot avea gene care ar putea ajuta cafeaua Arabica să se adapteze. "Există mai multe specii care se dezvoltă la temperaturi care depăşesc cu mult 30°C. Acestea ar putea fi utile pentru reproducţie."
Deoarece proviziile de cafea încep să scadă, o industrie care s-a bazat aproape în întregime pe un singur tip de boabe va fi nevoită să se adapteze. "Cine ştie, este posibil ca până la jumătatea secolului să consumăm cafea făcută dintr-o specie alternativă de cafea", afirmă Davis. Criza actuală este o provocare cu care trebuie pur şi simplu să ne confruntăm. "Nu putem să acceptăm pierderea cafelei. Prea mulţi oameni depind de ea."
Nici o urmă de cafea. Să fie acesta sfârşitul cafelei?
Având în vedere faptul că încălzirea globală ameninţă viitorul celei mai iubite băuturi din lume, se fac eforturi pentru a găsi modalităţi de a păstra cafeaua.
Există cel puţin 125 de tipuri de cafea, dar amestecurile de specialitate se bazează pe sprijinul temeinic al cafelei Arabica.
"În cea mai bună situaţie, 65% din locurile unde creşte cafeaua sălbatică vor deveni improprii până în 2080".
Cafeaua, cel mai valoros produs tropical pentru export, oferă locuri de muncă pentru 26 de milioane de fermieri.
Gândacul negru de cafea, Hypothenemus hampei, este o gărgăriţă mică care atacă partea cea mai valoroasă a plantei de cafea, bobul. Femelele îşi croiesc drum până la boabele de cafea şi sapă galerii în interiorul bobului, unde îşi depun ouăle. Larvele care rezultă consumă şi mai mult din bob. Neobişnuit este faptul că ele pot să descompună cafeina, lucru care ucide majoritatea celorlalte insecte.
Deoarece este responsabil pentru pierderi în valoare de aproximativ 500 milioane dolari în fiecare an, acest gândac mic este deja unul dintre cei mai mari duşmani ai industriei cafelei. Gândacul este originar din câmpiile Africii ecuatoriale, dar în cursul secolului trecut a fost introdus în fiecare ţară care cultivă cafea, cu excepţia Chinei şi a Nepalului. "Având în vedere dimensiunile schimburilor comerciale care au loc între regiunile producătoare de cafea, este doar o chestiune de timp până când vor ajunge şi în aceste ţări", afirmă Iuliana Jaramillo de la International Centre of Insect Physiology and Ecology din Nairobi, Kenya.
Schimbările climatice care se produc sunt şi ele de partea gândacului. În 2009, Jaramillo a prezis că o creştere a temperaturii cu doar 1 ºC ar conduce la mai multe daune considerabile asupra recoltelor Arabica, deoarece gândacul a proliferat mai repede, dublându-şi numărul generaţiilor anuale, şi a ajuns spre altitudini mai mari. "Se pare că acest lucru se întâmplă deja", afirmă ea. Rapoartele indică faptul că gândacul a migrat aproape 200 de metri altitudine în Indonezia şi Uganda. "În Tanzania, aceasta s-a deplasat cu până la 300 de metri pe Muntele Kilimanjaro în ultimul deceniu."
Mai recent, Jaramillo a realizat un model al probabilităţii de răspândire a gândacului în Africa de Est, bazat pe previziunile schimbărilor climatice în această regiune (PLoS One, vol. 6, pe24528). Rezultatele sugerează că până în 2050, focarele de gărgăriţe vor creşte în unele dintre cele mai bune regiuni de cultivare a soiului Arabica din Etiopia, Uganda, Kenya, Rwanda şi Burundi. Temperaturile mai ridicate vor determina şi ele creşterea numărului de generaţii de cărăbuş cu până la de 10 ori mai mult.
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Coffee to go: Is this the end of our favourite drink?, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Ecaterina Pavel
