Oare alcoolul chiar face ca ceilalţi să ne pară mai atrăgători şi dacă da, de ce? De obicei, sunt uşor neliniştit când vorbesc despre premiile Ig Nobel, parodia anuală a premiilor Nobel. Premiile Ig Nobel sunt create pentru a evidenţia tipul de cercetare care îi face pe oameni să se întrebe: „Oare aceşti aşa-numiţi oameni de ştiinţă nu au alte lucruri mai bune de făcut?”.
În acest an premiul pentru psihologie a fost decernat lui Brad Bushman de la Ohio State University şi altor persoane, care în mod experimental au confirmat un fel de revers al efectului ochelari de bere: faptul că ne considerăm mai atrăgători după câte pahare (Begue şi colaboratorii, 2012).
Scepticismul meu nu este legat doar de faptul că cercetarea pare neimportantă – acesta este şi scopul premiilor – dar, de asemenea, pentru că reîntăreşte ideea că psihologia este doar bun-simţ. Dar, priveşte mai atent studiul, şi vei vedea că nu este în întregime bun-simţ.
O descoperire este faptul că, până şi oamenii care au fost păcăliţi să creadă că au băut ceva când de fapt ei nu au băut, s-au considerat şi ei mai atrăgători. Deci, acest lucru demonstrează efectul de aşteptare: faptul că uneori drogurile au efectul pe care îl aşteptăm, chiar şi atunci când drogul este în cantitate mică sau deloc.
Ochelari de bere
Examinează în continuare şi vei descoperi mai multe cazuri de studii aparent de „bun simţ” care au scos la iveală rezultate neaşteptate sau fascinante.
Ce părere ai despre efectul „ochelari de bere” ce este în strânsă legătură? Reprezintă mult mai mult decât simplul fapt că oamenii beţi îşi asumă mai multe riscuri sexuale; se referă la faptul că după câteva pahare, noi, de fapt, considerăm alte persoane mult mai atrăgătoare.
Acest lucru este destul de evident, nu-i aşa? Într-adevăr, unele studii chiar indică faptul că după câteva beri îi considerăm pe ceilalţi mai atrăgători (Jones şi colaboratorii, 2003).
Dar apoi, în 2012, mai multe instituţii mass-media au menţionat că efectul „ochelari de bere” a fost demascat.
Studiul, condus de Vincent Egan de la Universitatea Leicester, a ajuns într-adevăr la descoperirea opusă (Egan & Cordan, 2011). În medie, dintre toţi participanţii, oamenii care au băut i-au considerat pe membrii de sex opus mai puţin atrăgători. Berea se pare că face ca oamenii să pară mai urâţi.
Dar diavolul, după cum bine ştii, se ascunde în detalii. De fapt, studiul a împărţit oamenii în funcţie de vârstă. Şi, pentru feţele mature (în acest studiu asta a însemnat 20 de ani, deci nu chiar atât de mature), efectul „ochelari de bere” a avut loc. Doar atunci când te uiţi la poze cu persoane de 10 ani consumul de alcool a redus scorurile puterii de atracţie.
Studiul, după cum vezi, s-a concentrat mai mult pe minori şi dacă alcoolul poate reduce abilitatea bărbaţilor de a aprecia vârsta unei femei. Întâmplător, studiul a descoperit că până şi consumul de alcool în cantităţi mari nu afectează percepţia bărbaţilor asupra vârstei. Deci, nu este nicio scuză.
Simetrie facială
În timp ce efectul ochelari de bere probabil încă rezistă, în ciuda menţionărilor privind declinul acestuia, noi suntem mai puţini siguri de modul în care funcţionează acesta.
Cu siguranţă ne determină să fim mai puţin inhibaţi şi mult mai predispuşi în a ne asuma riscuri; dar ce părere ai despre această creştere a puterii de atracţie a celorlalţi?
Un indiciu provine din studiul simetriei feţei. Oamenii se pricep foarte bine să detecteze variaţii destul de mici în plasarea trăsăturilor faciale – este un talent pe care trebuie să-l spunem fiecăruia separat.
Simetria facială este, de asemenea, importantă deoarece multe, multe studii au descoperit faptul că aceasta stă la baza a ceea ce oamenii consideră atrăgător. S-a dovedit că mai multă simetrie, reprezintă adesea mai multă frumuseţe, poate pentru că acest lucru semnalează gene mai bune.
Şi, în prezent, o serie de studii despre alcool şi simetrie facială a descoperit faptul că efectul ochelari de bere se poate produce, cel puţin parţial, pentru că alcoolul împiedică abilitatea noastră de a detecta simetria facială (Halsey şi colaboratorii, 2012).
Un studiu chiar a indicat faptul că femeile care beau foarte mult îşi pot deteriora abilitatea de a detecta simetria facială pe termen lung (Oinonen & Sterniczuk, 2012). Cu alte cuvinte: poartă permanent ochelari de bere.
Mai întâi râzi, apoi gândeşti
Şi de aceea, doamnelor şi domnilor, psihologia, şi ştiinţa în general, este atât de interesantă. Începi cu o teorie intuitivă pe care o confirmi. Până acum, atât de mult bun-simţ.
Dar, pe parcurs, demonstrezi lucruri care nu reprezintă bun-simţ (efectul placebo) şi sunt puţin probabil neînsemnate (alcoolul nu afectează percepţia vârstei şi poate fi neurotoxic) şi pătrunzi în nişele profunde ale psihologiei cognitive (alcoolul afectează percepţia simetriei faciale).
Promisiunea premiilor Ig Nobel este cu siguranţă îndeplinită: cercetarea este cea care „mai întâi îi face pe oameni să râdă, iar apoi îi determină să gândească”.
Traducere de Ioana-Mădăalina Ilinca după the-beer-goggles-effect-what-causes-it cu acordul editorului
