Pe timpul liceului a fost prima dată când am observat un lucru ciudat: că cei cu fețe aproape identice au multe alte trăsături comune, inclusiv trăsături de personalitate. În acel caz, era vorba de un participant la un concurs organizat de liceul meu, participant venit de la un alt liceu, și care a atras atenția prin faptul că semăna foarte mult cu unul dintre colegi: fața era aproape identică, frizura, cu cărare pe mijloc, la fel, înălțimea, dezvoltarea musculară, păreau identice.
Dar în cele câteva zile în care s-au desfășurat concursul sportiv am observat că nu era totul: cei doi semănau și la modul în care mergeau, aveau un mod anume similar de a vorbi, erau la fel de agitați. Una peste alta, păreau gemeni, deși nu erau. Erau, în fapt, din localități diferite, unul născut și crescut în București, altul undeva în Moldova.
Ulterior au mai fost câteva astfel de cazuri pe care le-am observat. Tot în aceeași idee mă fascinează să observ cum oamenii cu configurație asemănătoare a feței recurg la aceleași „soluții” de aranjare a acesteia: poartă sau nu mustață (sau barbă), modul de aranjare a frizurii este similar. Acestea sunt simple observații pe stradă, fără să am ocazia de a-i cunoaște pe cei observați. Ce vreau să spun este că există un anumit tip de față care va purta cel mai probabil mustață și că există un tip de față care va fi însoțită, cel mai probabil, de un păr strâns la spate șamd.
Sigur, astfel de observații disparate nu se pot ridica la nivelul de știință. Dar pe acest subiect tocmai am descoperit un studiu recent publicat în Cell Reports.
În cadrul studiului amintit, cercetătorii au identificat pe un site dedicat, francoisbrunelle.com, perechi de persoane care arătau foarte asemănător. Pentru 32 de perechi s-au efectuat comparații detaliate. Pentru 16 perechi s-au efectuat inclusiv analize ADN. Au fost identificate 9 perechi de persoane care semănau extraordinar de mult.
Cei au descoperit cercetătorii în cazul celor 9 perechi? Că există 19.277 de variații genetice comune în cazul a 3.730 de gene, multe având de-a face cu trăsături fizice ori faciale.
Chestionarele aplicate acestora au arătat că sunt multe alte similitudini: obiceiul (ori lipsa) de a fuma, greutatea sau nivelul de educație.
Studiul indică, în esență, faptul că aceiași determinați genetici sunt corelați atât cu trăsături fizice, cât și comportamentale. Ceea ce este fascinant. Pentru că am putea ajunge la concluzii pe care astăzi nu le luăm în seamă la nivel teoretic, deși la nivelul practic lucrurile sunt diferite: modul în care arată omul spune ceva despre cum se comportă acesta.
Spun că nu ținem cont la nivel teoretic de astfel de lucruri, pentru că nu ni se pare corect să evaluăm pe cineva după modul în care arată. Și, desigur, în principiu este corect. Dar, pe de altă parte, la nivel practic nu ne putem abține să nu ne ținem departe de indivizi cu fețe care nu sugerează deloc încredere. Și probabil că, instinctiv, în multe cazuri avem dreptate. În fapt, acest truc este folosit cu succes în filme, nu? Un ucigaș în serie sau un dur - are trăsături faciale pe măsură; nu trebuie să-l urmărești tot filmul ca să-ți dai seama ce-i poate pielea, nu? La fel, și personajul „bun” ori milos.
Pe de altă parte, o idee și mai fascinantă este următoarea: studii ulterioare ar putea identifica o serie de corelații între un anumit tip de față și un anumit tip de personalitate / comportament. Astfel de căutări nu sunt noi în istoria științei. În criminologie, de exemplu, au fost cercetări ample în istoria relativ recentă pentru a stabili „profilul” criminalului, pornind de la trăsături fizice.
Dar probabil că propria experiență de viață reprezintă un „radar” mai bun și mai eficient decât rezultatele unor studii viitoare... :)
Sursa: Cell Reports , via sciencealert.com.
Sursa imaginii: francoisbrunelle.com
