Aceasta este povestea a două vehicule spaţiale. Pioneer 10 a fost lansat în 1972. Pioneer 11 cu un an mai târziu. Până în zilele noastre ar fi trebuit ca ambele vehicule spaţiale să plutească în spaţiul cosmic îndepărtat fără ca cineva să le mai acorde o atenţie specială.
Nu are sens! Tetraneutronii (7)
Cu toate acestea, traiectoriile acestora s-au dovedit mult prea fascinante pentru a fi ignorate.
Asta deoarece ceva acţionează asupra lor cu o forţă de atracţie sau de împingere, făcându-le să accelereze. Acceleraţia rezultată este mică, mai mică de un nanometru pe secundă pe secundă. Acesta este echivalentul a celei de a zecea părţi dintr-un miliard din acceleraţia gravitaţională de la suprafaţa Pământului, dar a fost suficient ca traiectoria lui Pioneer 10 să fie alterată cu în jur de 400.000 de kilometri. NASA a pierdut legătura cu Pioneer 11 în 1995, dar până la acel moment prezenta exact aceeaşi deviere ca şi sora sa. Aşadar, care este cauza?
Nimeni nu ştie. Unele explicaţii posibile au fost deja eliminate, inclusiv erorile de programare, vântul solar sau o scurgere de combustibil. Dacă adevărata cauză este un efect gravitaţional, nu este unul despre care noi să ştim ceva. De fapt, fizicienii sunt atât de depăşiţi de problemă încât unii au ajuns să lege acest mister de alte fenomene inexplicabile.
Bruce Bassett de la Universitatea Portsmouth, Anglia, a sugerat că enigma Pioneer ar putea avea de a face cu variaţia alfa – constanta structurii fine. Alţii au susţinut că ar fi un rezultat al acţiunii materiei întunecate – dar având în vedere că nu ştim ce este aceea, nici asta nu ne ajută foarte mult. “Totul este înnebunitor de interesant şi incitant,” declară Michael Martin Nieto de la Laboratorul Naţional Los Alamos. “Avem doar propuneri, dintre care niciuna demonstrată.”
Nieto a propus o nouă analiză a traiectoriei anuale a navelor, care, spune el, ar putea aduce noi indicii. Dar pentru a da de cap acestei probleme, ceea ce le trebuie cu adevărat oamenilor de ştiinţă este o misiune cu scopul de a testa efectele neobişnuite ale gravitaţiei la marginile îndepărtate ale Sistemului Solar. O astfel de sondă spaţială ar costa între 300 şi 500 milioane de dolari şi ar putea să fie combinată cu o viitoare misiune al cărei scop va fi studierea graniţelor îndepărtate ale Sistemului Solar.
“Va fi găsita în final o explicaţie,” declară Nieto. “Desigur că sper că va fi datorată unei noi fizici – ar fi uimitor. Dar de îndată ce un fizician începe să se bazeze pe speranţe, este condamnat la nereuşită.” Dezamăgitor sau nu, Nieto crede că se va descoperi până la urmă că explicaţia pentru anomalia Pioneer este un efect deloc ieşit din comun, precum o sursă de căldură de la bordul navetei ce nu a fost observată.
Nu are sens! Energia întunecată (9)
Notă: articolul original a fost publicat la data de 19 martie 2005.
Textul reprezintă traducerea articolului 13 things that do not make sense, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Anca Negulescu
