Modele fulgi zăpadăA treia parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1500-1600 şi cuprinde subiecte ca: prima operaţie de cezariană, construirea primului ceas de buzunar, prima hartă a Americii, apariţia modelului heliocentric al lui Copernic, inventarea teodolitului, observarea formei fulgilor de zăpadă, constatarea forţei gravitaţionale etc.

 


Foarte scurtă istorie a ştiinţei, partea 2


Foarte scurtă istorie a ştiinţei
Perioada: 1500-1600

 

»»» 1500 - Elveţianul Jakob Nufer face prima cezariană documentată, în care femeia supravieţuieşte.


»»» 1500 - Leonardo da Vinci realizează schiţa unei muschete cu declanşator tip butoi, prima armă vestică. În acelaşi an da Vinci desenează schema primului elicopter; modelul său nu a fost realizat practic niciodată.


»»» 1502 - Peter Henlein reuşeşte să construiască primul ceas de buzunar. Acesta era acţionat de un arc pentru a-şi mişca limbile.

 

Unul dintre ceasurile lui Peter Henlein

Unul dintre ceasurile construite de Peter Henlein
Credit imagine: wikipedia.org

 

»»» 1507 - Prima hartă conţinând America

Cartograful german Martin Waldseemuller publică o hartă în care noul continent descoperit de Columb şi explorat de Amerigo Vespucci (între 1497 şi 1504) apare sub denumirea de America. Vespucci şi-a dat seama, spre deosebire de Columb, că noul continent nu este parte din Asia.

 

»»» 1514 -Teoria heliocentrică a lui Copernic şi apariţia semnelor + şi -

Copernic scrie prima sa versiune a teoriei heliocentrice, în care Soarele se afla în centrul Universului, iar Pământul este unul dintre corpurile cereşti care se învârtesc în jurul Soarelui. Cartea nu va fi publicată decât în 1543.
Matematicianul olandez Vander Hoecke foloseşte pentru prima dată semnele de plus şi minus cu semnificaţia lor modernă, într-o expresie algebrică.

Sistemul copernican

Sistemul copernican realizat în 1708 de Andreas Cellarius

 

»»» 1520 - America îmbogăţeşte Europa. Tinctura de opium

Curcanii sunt aduşi în Europa din America. Portocalul este adus de portughezi din China. Porumbul este adus de spanioli din America. Tutunul, originar din America Centrală, s-a răspândit în Europa. Medicul şi alchimistul Philippus Aureolus Paracelsus introduce în medicină tinctura de opium, pe care o denumeşte laudanum.

 

»»» 1530 - Girolamo Fracastoro descrie simptomele, modul de răspândire şi tratamentul sifilisului - termen pe care el l-a inventat, după numele miticului ciobănaş care a provocat răspândirea bolii.

 

»»» 1540 - Matematicianul german Georg Joachim Rheticus expune modelul planetar heliocentric al lui Copernic. În 1543 apare cartea De revolutionibus orbium coelestium (Despre revoluţiile corpurilor cereşti) a lui Copernic.

 

»»» 1543 - Prima carte de anatomie corectă

Anatomistul Andreas Vesalius publică prima lucrare corectă de anatomie umană. Pentru sute de ani anatomia se învăţa din lucrările lui Galen, care conţineau multe erori, ca de exemplu ideea că plămânii au cinci lobi. Vesalius arată că multe dintre ideile lui Galen au fost bazate pe disecţia de animale.

 

»»» 1546 - Presupoziţia că bolile pot fi provocate de entităţi minuscule

Girolamo Fracastoro propune teoria conform căreia bolile sunt provocate de nişte entităţi asemănătoare seminţelor, care se transmit de la persoană la persoană.

 

»»» 1551 - Leonard Digges inventează teodolitul, instrument folosit pentru măsurarea unghiurilor orizontale şi verticale.

 

Teodolit

Teodolit
Credit imagine: wikipedia.org

 

»»» 1553 - Michael Servetus, într-o carte de teologie publicată anonim, susţine că sângele ar circula de la inimă la plămâni şi invers. Descoperit fiind ca autor al lucrării, a fost ars pe rug în Geneva la ordinul reformatorului Jean Calvin.

 

»»» 1581 - Galileo şi oscilaţia pendulului

Studiind candelabrele, Galileo Galilei ajunge la concluzia că perioada de oscilaţie a unui pendul este independentă de amplitudinea oscilaţiei. Această observaţie va iniţia efectuarea unor studii ulterioare de către savanţi ai vremii, ce vor conduce la ceasuri mai precise.

 

»»» 1582 - Reforma gregoriană a calendarului

La sfatul astronomului Christoph Clavius, papa Grigore al XIII-lea reformează calendarul Iulian folosit la acea dată, sârind peste zilele aflate între 4 şi 15.X; noul mod de a număra anii se numeşte calendarul gregorian. În urma calculelor, anul 1582 a avut doar 354 de zile, cel mai scurt an cunoscut în istorie.

 

»»» 1584 - Giordano Bruno - în cartea Dell infinito universo e mondi - avansează ipoteza conform căreia stelele sunt grupate în sisteme planetare şi că Universul este infinit.

 

»»» 1584 - Observarea forţei de gravitaţie

În perioada Renaşterii mulţi savanţi ai vremii au efectuat diverse experimente pentru a înţelege mai bine natura. în 1586 matematicianul Simon Stevin a efectuat o serie de experimente cu bile. Acesta a lansat bile de plumb de diferite greutăţi, observând că acestea ating solul în acelaşi timp. Observaţiile făcute de Stevin le preced pe cele ale lui Galileo Galilei.

 

»»» 1590 - Galileo Galilei descrie mişcarea corpurilor aflate în cădere

În 1590 Galileo începe experimentele sale privind caracteristicile mişcării corpurilor aflate în cădere. Acesta arată că obiecte de diferite greutăţi lansate către sol cad cu aceeaşi viteză şi ating pământul în acelaşi timp, ceea ce contrazice afirmaţiile lui Aristotel. Galileo şi-a publicat rezultatele experimentelor în cartea De Motu (Despre mişcare).

 

»»»1591 - Observarea geometriei fulgilor de zăpadă

Matematicianul englez Thomas Harriot este primul european care a observat că fulgii de zăpadă au şase vârfuri ori şase feţe. Ca în multe alte situaţii, chinezii ştiau despre acest lucru de multe sute de ani, în acest caz din secolul al II-lea î.Hr.

Fulg de zăpadă - artist

Fulg de zăpadă - imagine realizată de artist



»»»
1596 - Fabricarea spirtului

Li Shih-Chen, în lucrarea Marea farmacopee descrie metoda de obţinere a spirtului prin distilarea vinului, metodă cunoscută de chinezi din secolul al VII-lea î.Hr.

Foarte scurtă istorie a ştiinţei (4)


BIBLIOGRAFIE:
Lisa Rezende, Chronology of science, 2006, Facts on file
Alexander Bryan şi Hellemans Bunch, Istoria Descoperirilor ştiinţifice, Editura Orizonturi

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro