Nicio altă personalitate din istoria ştiinţei nu este înconjurată de o aură mitică atât de pregnantă precum inginerul electrician sârbo-american Nikola Tesla. În istoria teoriei electromagnetice el este fără îndoială unul dintre adevăraţii titani.
Tesla a fost un inventator prolific având la activ cca. 300 de patente descoperite în cel puţin 26 de ţări, dar şi multe alte invenţii ce au rămas în laboratorul său fără a fi vreodată patentate. Precum talentul său, la fel de remarcabilă a fost şi personalitatea sa: fire retrasă, excentrică, cu o memorie extraordinară şi obiceiuri ciudate la care se adaugă degradarea rapidă din ultimii ani de viaţă, când a suferit de o boală mintală. Incomparabila combinaţie dintre geniu şi nebunie l-au transformat într-o veritabilă figură de cult contemporană. Istorisirile despre viaţa sa abundă la fel de mult în fapte ca şi în ficţiune, numele său fiind deturnat de către suporterii teoriei conspiraţiei sau pseudoştiinţei mai mult decât al oricui altcuiva. Dar acum a venit momentul să separăm realitatea de ficţiune.
Înainte de orice o scurtă biografie; pentru a pune lucrurile în adevărata lor lumină trebuie clarificată o neînţelegere răspândită. Tesla nu a inventat curentul alternativ, ceea ce i se atribuie cu precădere. Curentul alternativ exista deja cu un sfert de secol înainte ca el să se fi născut, ceea ce s-a întâmplat în anul 1856 în ceea ce azi este Croaţia. În timp ce tânărul Tesla lucra ca şi inginer în telefonie, în Europa existau persoane care construiau transformatoare de curent alternativ şi reţele energetice experimentale cu scopul de a transmite curentul alternativ pe distanţe mari. Prima dintre marile realizări ale lui Tesla ocupa deja un loc în mintea sa: un câmp magnetic rotativ ce ar face posibil un motor electric cu inducţie şi funcţionare la curent alternativ, spre deosebire de orice alt tip de motor electric existent pe atunci care funcţiona la curent continuu. În acele vremuri, pentru a putea alimenta un motor curentul alternativ trebuia convertit în curent continuu, cu pierdere de randament. Deşi motoarele cu inducţie au fost concepute înainte de naşterea lui Tesla, nu fusese construit încă niciun model. Tesla a construit un prototip funcţional, dar numai la doi ani după ce un alt inventator, Galileo Ferraris, descoperise în mod independent câmpul magnetic rotativ şi construise propriul său prototip funcţional. Din cauza temerilor justificate legate de propria sa obscuritate ca şi inginer în telefonie ce putea împiedica dezvoltarea sa ca inventator, Tesla decide să se mute în SUA. Reuşeşte acest lucru în 1884 când primeşte un job în laboratorul lui Thomas Edison, job ce s-a dovedit a fi de scurtă durată şi aducător de ghinion.
Marele magnat George Westinghouse, care realizase potenţialul latent al curentului alternativ şi al motoarelor cu inducţie, s-a grăbit să cumpere o parte din patentele lui Tesla imediat ce a aflat de acestea. Drepturile de autor primite de la Westinghouse au umplut buzunarele lui Tesla, iar proiectele publice la care au colaborat i-au adus celebritate, printre acestea numărându-se sistemul de iluminare cu curent alternativ realizat pentru Expoziţia Mondială din 1893, iar ulterior crearea centralei electrice de la Cascada Niagara. Toate aceste evenimente fericite l-au ajutat pe Tesla să-şi amenajeze propriul său laborator şi să născocească cele mai uluitoare invenţii. Să trecem în revistă câteva dintre isprăvile aparent fantastice atribuite lui Tesla.
Începem cu:
A inventat Tesla razele X?
Tesla chiar a realizat primele fotografii cu raze X în anul 1895, dar în mod accidental, atunci când l-a fotografiat pe prietenul său Mark Twain folosind o variantă de început a tubului fluorescent denumită tub Geissler, care emitea şi raze X fără ca Tesla să ştie acest lucru. Tesla nu a apucat să cerceteze fenomenul în continuare, căci laboratorul său a ars până în temelii, iar munca lui s-a pierdut. Aproape în aceeaşi perioadă de timp Wilhelm Röntgen anunţa descoperirea razelor X. Mai târziu Tesla a realizat experimente cu variante mai puternice de tuburi pentru a genera raze X mai intense.
A inventat Tesla comunicarea prin unde radio?
În principiu Tesla l-a întrecut pe Guglielmo Marconi în ceea ce priveşte demonstrarea funcţionării comunicării fără fir şi a câştigat în final toate procesele pentru patente (după moartea sa), dar cu toate acestea Marconi a fost cel care a primit premiul Nobel pentru această descoperire. Pe de altă parte, ambii s-au bazat în munca lor pe teoriile şi experimentele realizate timp de aproape un secol de câteva duzini de alţi cercetători. Patentele pentru comunicarea fără fir au început să fie înregistrate de alţi inventatori cu 30 de ani înainte ca cei doi să fie interesaţi de acest domeniu. Tesla a devenit celebru datorită demonstraţiei din anul 1896 cu ambarcaţiunea controlată prin unde radio, dar pe parcursul anilor 1895 şi 1896 au existat mulţi alţi inventatori în lumea întreagă ce au prezentat tot felul de demonstraţii cu unde radio în Rusia, India, Statele Unite ale Americii şi Europa. Contribuţia lui Tesla la dezvoltarea comunicării radio a fost la fel de importantă ca a oricui, fără a fi însă revoluţionară în acest domeniu înfloritor în acele timpuri.
A stat Tesla în mijlocul unei încăperi plină cu fulgere?
Tesla a trăit doi ani în Colorado Springs, unde compania El Paso Electric a fost de acord să-i ofere gratuit energie. Aici el a construit cea mai mare bobină Tesla din lume, dispozitivul asociat cel mai des cu numele său. O bobină Tesla este un tip simplu de transformator, cu o tensiune de intrare mică pe care o transformă într-o valoare foarte mare, uneori de ordinul a câtorva milioane de volţi. O bobină primară mare, la care se aplică curentul de intrare mic, înconjoară baza unei bobine secundare cu spirele strâns înfăşurate şi înălţată în aer ca un pol uriaş, la vârful configuraţiei aflându-se un corp metalic. La putere maximă electronii sunt trimişi în număr atât de mare spre bobina secundară încât ţâşnesc afară în atmosferă prin corpul metalic, creând astfel descărcările electrice similare fulgerelor, o imagine familiară demonstraţiilor cu bobina Tesla. O fotografie celebră şi arhicunoscută îl înfăţişează pe Tesla în laboratorul său şezând pe un scaun şi luând notiţe, în timp ce în jurul său atmosfera era plină de fulgerele create de uriaşa sa bobină. Această imagine este, din păcate, o fotografie cu dublă expunere.
În afară de faptul că Tesla era cu mult timp înaintea epocii sale, bobina din Colorado Springs era echipată cu o a treia bobină ce determinase creşterea tensiunii mulţumită unui proces denumit acum rezonanţă. Acest fenomen nu a fost bine înţeles până prin anii ‘70.
A reuşit Tesla să transmită fără fir energia electrică pe o distanţă de 26 de mile?
Poate da, poate nu. Conform biografului John O’Neill el chiar a făcut aşa ceva, dar nu în maniera fantastică rămasă în memoria colectivă şi fără să apară vreodată dovezi în acest sens. Tesla a descoperit că funcţia îndeplinită de bobina lungă din interior putea fi realizată şi de un alt tip de conductor, inclusiv de pământ. El a luat o bobină Tesla şi a introdus bobina secundară interioară în pământ. A aplicat energie la bobina primară, astfel încât din acest circuit curentul a fost trimis spre pământ. Acest curent putea ajunge la acelaşi tip de circuit aflat la 26 de mile distanţă, care ar fi fost astfel alimentat de la bobina primară. Bobina receptoare a circuitului aflat la distanţă era conectată la o grupare de 200 de becuri incandescente instalate pe un câmp. În acest fel becurile erau alimentate de la o sursă normală de energie, dar cu menţiunea că energia era transmisă fără fir.
Nu se ştie dacă această demonstraţie a avut sau nu loc (nimeni nu a reuşit vreodată să reproducă experimentul, în ciuda numeroaselor încercări), dar Tesla a notat câteva calcule şi există chiar şi fotografii ale unor experimente la scară mică realizate în laboratorul său. Tesla se baza pe fenomenul de rezonanţă atunci când se gândea la transmiterea energiei pe o distanţă atât de mare de 26 de mile. El a calculat frecvenţa de rezonanţă a câmpului electromagnetic al Pământului şi a ajuns la valoarea de cca. 8 Hz. Această frecvenţă a fost redescoperită de ştiinţă 50 de ani mai târziu, atunci când fizicianul Winfried Schumann căuta modalităţi de comunicare cu submarinele. În anii ‘90 rezonanţa Schumann a fost redenumită rezonanţa Schumann-Tesla.
A inventat Tesla fulgerul globular?
Chestiunea fulgerului globular – a cărui existenţă este cel puţin îndoielnică – ilustrează într-un mod convingător tipul de mitologie creat în jurul persoanei Nikola Tesla. Există mai multe surse care afirmă că el a construit în mod obişnuit fulgerul globular în Colorado Springs, ba există chiar şi câteva citate din Tesla în care el descrie acest lucru. Dar de fapt nu s-a găsit nicio notiţă sau discurs de-al său care să includă vreo referire la fulgerul globular şi nu există nicio menţiune din acele vremuri în care să se afirme că el ar fi creat, demonstrat sau aflat ceva despre fulgerul globular – în ciuda răspândirii intense a zvonurilor contrarii şi în ciuda celor câteva menţiuni în scrierile sale legate de „fulgerul globular”, care se refereau însă la materiale convenţionale ce ardeau normal. Asocierea lui Tesla cu fulgerul globular este pură mitologie, în acord cu conferirea de puteri aproape magice unei figuri mitice precum Tesla.
Plănuia Tesla transmiterea energiei electrice la nivel mondial prin cer?
Acesta a fost planul său fundamental, care nu a trecut însă dincolo de faza construcţiei parţiale a faimosului său turn din Wardenclyffe ce urma să fie folosit pentru comunicarea fără fir dincolo de Oceanul Atlantic. Sistemul său de transmisie mondială a energiei era unic şi se baza pe rezonanţa Schumann-Tesla pentru a încărca ionosfera Pământului în aşa fel încât o simplă bobină de mână să poată recepţiona energia electrică gratuit, oriunde în lume. Concepţia lui Tesla era inovativă, dar a rămas la acest nivel căci datoriile s-au acumulat continuu, iar turnul a fost demontat înainte de a fi apucat să fie folosit. Acum, când natura ionosferei este mult mai bine înţeleasă, fizicienii consideră ideea lui Tesla irealizabilă şi nicio încercare de a o testa nu a avut vreodată sorţi de izbândă.
Există însă tot soiul de teorii ale conspiraţiei, ca de exemplu faptul că programul de cercetare HAARP din Alaska este în secret o variantă a reţelei energetice mondiale a lui Tesla sau un fel de super-armă bazată pe această reţea. Dar o simplă investigare este de ajuns pentru a descoperi imediat diferenţele considerabile dintre aceste sisteme.
A inventat Tesla Raza Mortală?
Investiţiile în proiectele lui Tesla s-au oprit odată cu începutul Marii Depresiuni economice din anii 30. În perioada ultimei sale decade de viaţă Tesla a rămas practic fără niciun ban şi a locuit într-un hotel din New York, suferind de ceea ce am numi azi tulburare obsesiv-compulsivă. Aceasta este perioada – iar nu cea de dinainte petrecută în laboratorul său – în care el a vorbit public despre faptul că a construit şi testat Raza Mortală. Niciunul dintre asistenţii de laborator ai lui Tesla nu a confirmat vreodată aşa ceva şi nu există nicio lucrare, prototip sau dovadă în acest sens. Tesla nu a oferit decât o descriere vagă cu aluzii inadecvate referitoare la tipul de tehnologie ce ar putea fi utilizat de o asemenea armă. Probabil nu vom şti niciodată dacă aceasta a fost doar o fanfaronadă în încercarea de a atrage investitori, un conceput legitim, dar necunoscut ori doar divagaţiile unei minţi rătăcite.
A acaparat guvernul toate notiţele lui Tesla după moartea acestuia?
Da. Tesla a murit în ianuarie 1943, într-una din cele mai negre perioade ale celui de-al Doilea Război Mondial. Războiul se desfăşura catastrofal, iar guvernul american era mai mult decât dispus să nu respecte întrutotul regulile. În încercarea de a împiedica spionajul guvernul întemniţase cu un an înainte aproape toţi americanii de origine japoneză. În aceste condiţii, nu a fost prea greu pentru guvern, care auzise de Raza Mortală, să se folosească de o ordonanţă adoptată în timpul Primului Război Mondial care permitea confiscarea tuturor bunurilor inamicilor pe vreme de război – deşi Tesla fusese cetăţean american. Au intrat în camera sa de hotel şi au confiscat toate documentele rămase după o viaţă de muncă. Nu au găsit prea multe, căci Tesla obişnuia să-şi păstreze planurile în cap. Dr. John G. Trump, expertul Comitetului de Cercetare pentru Apărare Naţională, nu a avut nevoie decât de trei zile pentru a da următorul raport:
„Ideile şi încercările [lui Tesla] din cel puţin ultimii săi 15 de ani de viaţă aveau înainte de toate un caracter speculativ, filozofic şi oarecum de promovare, fiind deseori legate de producţia şi transmisia fără fir a energiei electrice; dar fără a include principii sau metode noi, clare şi funcţionale privind atingerea acestor scopuri”.
Cei de la hotel au destăinuit oficialităţilor faptul că Tesla le-a dat drept garanţie în locul chiriei pe care nu şi-o putea permite un echipament foarte periculos în valoare de 10.000 de dolari. Trump a rechiziţionat aparatul şi a raportat:
„... O cutie multi-decadică de rezistenţe folosită pentru măsurarea rezistenţei unei punţi Wheatstone – un articol obişnuit ce se găsea în orice laborator de electricitate la sfârşitul secolului trecut”.
Preţuiţi omul, iar nu mitul Tesla
Aproape tot ce s-a scris despre Nikola Tesla a ajuns în final să exagereze invenţiile sale şi să zeifice omul. Prezentările greşite ale realizărilor sale sunt răspândite practic peste tot, iar numele său este mânjit prin asocierea cu aproape orice teorie nebună a conspiraţiei. Lumea caută soluţii magice la probleme complicate, iar atunci când aude că Tesla a inventat aceste soluţii şi că ele au fost reprimate de autorităţi şi industrie, nu ezită să trâmbiţeze numele lui Tesla. Dar această formă de idolatrie a depăşit stadiul de cult, fiind mai degrabă o insultă adusă omului Tesla şi realizărilor sale.
Nikola Tesla nu are însă nicio vină. În orice curs de electromagnetism sau manual de istorie a fizicii Tesla ocupă pe bună dreptate un loc de cinste, pe care îl merită pe deplin. Adunând date despre Tesla, biografia sa unică şi realizările sale autentice vă veţi afla mult mai aproape de realitate decât dacă îmbrăţişaţi afirmaţii exagerate sau neadevăruri ale teoriilor conspiraţiei. Ori de câte ori auziţi despre numele unui mare om de ştiinţă că este folosit pentru a promova idei excentrice priviţi întotdeauna lucrurile cu scepticism.
Traducere de Brânduşa Băcilă după The Cult of Nikola Tesla, cu acordul autorului.
