Când băieții și fetele ajung la adolescență, sunt bombardați/ bombardate cu mesaje care asociază atracția cu violența. Aceste mesaje – care pot avea ca sursă grupul de prieteni, seriale TV, filme, muzică, rețele sociale etc. – prezintă băieții cu atitudini violente și disprețuitoare față de fete ca fiind atractivi, în timp ce cei care le tratează bine ar fi mai puțin atractivi.
Un exemplu de astfel de mesaje poate fi văzut în filmul „After” din 2019, bazat pe un roman din 2014 cu același nume. Personajul principal începe cu un iubit din liceu – un băiat drăguț, pe care ea îl tratează mai mult ca pe un prieten decât ca pe un iubit – dar când pleacă la facultate, aceasta îl înșală cu un „băiat rău” mai atrăgător. Reacția iubitului ei este plină de compasiune, ceea ce îl face să pară nesigur. Fata află mai târziu că noua ei dragoste a fost cu ea doar pentru un pariu, dar asta nu îl face mai puțin atrăgător, pentru că, în final, el aparent „se îndrăgostește cu adevărat”.
Dominarea și constrângerea
Mesajele care leagă atracția de violență și dispreț pot apărea în diverse contexte și în moduri diferite, iar această asociere este cunoscută sub numele de „discurs dominant coercitiv”. Expunerea pe termen lung la acest discurs determină fetele să considere atrăgători băieții violenți, împingându-le în cele din urmă în relații emoționale și sexuale toxice.
Într-un studiu recent, am analizat modurile în care acest discurs se manifestă în cadrul unui grup de prieteni, conducând unele fete către ceea ce se numește „întâlniri caracterizate de desconsiderare” (end. diddainful hookups), cu băieți care nu le tratează bine și care prezintă atitudini și comportamente violente.
Pentru a face studiul, am intervievat 59 de băieți și 71 de fete din trei școli diferite, cu vârste între 15 și 16 ani. Ne-au povestit despre interacțiunile din grupurile lor de prieteni – grupuri de persoane de vârstă similară, cu care împărtășesc interese și activități, fie în interiorul, fie în afara școlii, și cu care socializează și în raport cu care își construiesc identitățile.
Presiunea grupului și dorința de a se integra
Grupul de prieteni este unul dintre cele mai importante contexte pentru socializare și învățare pentru adolescenți, iar presiunea grupului poate determina unele fete să se implice cu băieți violenți, chiar dacă nu își doresc acest lucru.
Grupul de prieteni exercită presiuni asupra fetelor, transmițându-le în mod repetat mesajul că ar trebui să le placă băieții cu atitudini și comportamente violente, ceea ce face ca multe dintre ele să ajungă să le placă – sau să creadă că le place – acest tip de băieți.
Această presiune duce la normalizarea și acceptarea comportamentului violent și chiar la confundarea acestuia cu dragostea, împingându-le pe fete în relații toxice.
Presiunea grupului este, de asemenea, alimentată de mesajele din media la care tinerii sunt expuși.
„Am văzut un serial în care fata, la început, se întâlnea cu un băiat care nu o trata bine, iar apoi el a părăsit-o. El îi spunea mereu că este urâtă... și ea nu își dădea seama că era un alt băiat în clasa ei care avea grijă de ea și că o plăcea” (participantă la cercetare, adolescentă).
La rândul lor, băieții sunt presați să urmeze modele de masculinitate violentă și disprețuitoare dacă vor să fie atractivi și să aibă succes cu fetele.
Pericolul de a fi plictisitor
Fetele care sunt deja într-o relație stabilă cu un băiat care nu este violent sunt etichetate de grup drept „plictisitoare” și sunt presate să-și înșele iubiții cu băieți care manifestă atitudini și comportamente mai violente. Asta pentru că, așa cum au explicat fetele care au participat la cercetarea noastră, „aceea este partea distractivă”.
Comportamentele violente pot varia de la a se lăuda că s-au cuplat cu cineva și apoi să o disprețuiască, până la a arăta dispreț față de o fată de la începutul relației, vorbindu-i de sus și tratând-o rău atât în fața altora, cât și când sunt singuri.
Există fete care ajung să cedeze acestei presiuni, cuplându-se cu persoane pe care nu și le doresc și înșelând persoane pe care le plac, pentru că nu vor să fie considerate plictisitoare în grupul lor și le este frică să nu-și piardă prietenii. Iar rolul colegilor lor nu se oprește întotdeauna aici.
Hărțuirea poate continua atunci când prietenii, de exemplu, fac fotografii cu o fată și un băiat – fie fiind intimi, fie fiind apropiați într-un mod care face să pară că sunt. Apoi pot trimite fotografia iubitului fetei, mai multor persoane sau o pot posta pe Internet, dezvăluind trădarea fetei lumii întregi și deteriorând relația ei cu iubitul.
Consecințele asupra sănătății ale violenței bazate pe gen
Cercetările științifice au arătat că violența bazată pe gen are consecințe negative asupra sănătății, inclusiv durere cronică și un risc crescut de boli cu transmitere sexuală, depresie și tendințe suicidare.
Aproximativ 27% dintre femeile și fetele cu vârste cuprinse între 15 și 49 de ani au experimentat o formă de violență fizică sau sexuală, așa că este necesar să se identifice factorii care cresc riscul de violență bazată pe gen, în special în rândul fetelor mai tinere care sunt în primele lor relații.
Cercetările noastre arată că întâlnirile caracterizate de desconsiderare/ dispreț sunt unul dintre acești factori care cresc riscul de violență bazată pe gen în rândul adolescenților, deoarece le fac pe fete să normalizeze violența și să fie atrase de violență.
Mai mult, când aceste relații sunt făcute cunoscute unui număr mare de persoane sau postate online, ele sunt legate de acea fată pentru totdeauna, cu consecințe potențial grave pentru sănătatea ei. Așa cum a spus una dintre ele: „Fotografia te va urmări până în mormânt. Unele persoane ajung să se sinucidă pentru că doare atât de mult.”
(Prietenii buni) pot preveni problema
Exercitarea presiunii asupra fetelor să intre în relații abuzive sau în care sunt desconsiderate crește probabilitatea ca acestea să fie victime ale violenței bazate pe gen. Dar, așa cum grupul de prieteni al unei fete poate pune presiune asupra ei să intre în aceste relații, tot el o poate ajuta să le prevină.
În cercetarea noastră, fetele au vorbit despre presiunea grupului sau „frica de a-și pierde prietenii”, dar au menționat și „prieteni falși” care le împingeau într-o relație cu cineva cu care nu voiau să fie.
Conform concluziilor acestei cercetări și altor studii, preocuparea cu privire la calitatea prieteniilor de la o vârstă fragedă poate fi o parte importantă a prevenirii și protejării împotriva violenței bazate pe gen.
→ Citește și: Ce-i preocupă pe adolescenții români?
Traducere și adaptare după Why are teenage girls attracted to boys who hurt them?
Autorii:
Silvia Molina Roldán - Profesora Titular en Educación, Universitat Rovira i Virgili
Garazi Lopez de Aguileta - PhD and teaching assistant, University of Wisconsin-Madison
Itxaso Tellado - Profesora Agregada, Universitat de Vic – Universitat Central de Catalunya
Leire Ugalde Lujambio - Profesora Agregada en la Facultad de Educación, Filosofía y Antropología, Universidad del País Vasco / Euskal Herriko Unibertsitatea
Lidia Puigvert Mallart - Catedrática de Sociología, Universitat de Barcelona
Miguel Ángel Pulido - Profesor en la Universitat Ramon Llull, Facultat de Psicologia Ciències de l'Educació i de l'Esport Blanquerna, Universitat Ramon Llull
Ramón Flecha García - Catedrático Emérito de sociología, Universitat de Barcelona
Sandra Racionero-Plaza - Profesora agregada. Socioneurociencia, Universitat de Barcelona
Credit imagine: depositphotos.com
