Desigur, există exemple de persoane extrem de inteligente cu convingeri religioase puternice. Dar diverse studii au arătat că, în general, credința în Dumnezeu este asociată cu un scor scăzut la testele de inteligență. „Este cunoscut faptul că inteligența este invers proporțională cu credința”, subliniază Richard Daws și Adam Hampshire de la Imperial College London (Colegiul Imperial din Londra) într-o lucrare publicată în revista Frontiers in Psychology (Frontierele Psihologiei), în care caută să înțeleagă de ce.
Este o întrebare stringentă – populația cu convingeri religioase se află în creştere: până în 2050, dacă tendința curentă continuă, oamenii care susțin că nu sunt religioși vor reprezenta doar 13% din populația globului. Pe baza legăturii dintre un IQ scăzut și credință, putem argumenta că umanitatea se îndreaptă spre a deveni în mod colectiv mai puțin inteligentă.
Pentru a analiza acest aspect, Dawn și Hamposhire au intervievat peste 63.000 de persoane în mediul on-line, solicitându-le să îndeplinească pe parcursul a 30 de minute un set de 12 sarcini cognitive menite să măsoare capacitatea de planificare, raționamentul, atenția și memoria de lucru. Participanții au indicat de asemenea dacă erau religioși, agnostici sau atei.
Precum au anticipat, ateii au înregistrat performanțe mai bune comparativ cu participanții religioși, chiar și după analizarea factorilor demografici, precum vârsta și educația. S-a observat că agnosticii s-au plasat, în genere, între atei și credincioși. În realitate, intensitatea convingerilor religioase s-a corelat cu performanțe cognitive scăzute. Cu toate acestea, în timp ce respondenții religioși au înregistrat performanțe scăzute în general la sarcinile de raționament, în ceea ce privește partea de memorie de lucru, s-au evidențiat diferențe foarte mici.
De asemenea, o parte din sarcinile de raționament, precum versiunea dificilă a Testului Stroop, cunoscut drept „numește culoarea nu cuvântul”, a fost proiectată pentru a crea un conflict maxim între un răspuns intuitiv și un răspuns logic, iar cele mai mari diferențe au apărut la aceste sarcini, în concordanță cu ideea că oamenii religioși se bazează mai mult pe intuiția lor. În contrapartidă, pentru o sarcină ce necesită un raționament complex – „raționament deductiv” – pentru care nu au existat răspunsuri intuitive evidente, nu a existat o diferență atât de mare la nivel de grup.
Daws și Hampshire au concluzionat: „Aceste descoperiri oferă dovezi care sprijină ipoteza conform căreia efectele credinței sunt mai degrabă legate de un conflict dintre raționament și intuiție, şi mai puţin cu abilitatea de a raţiona sau cu inteligenţa, în genere”.
Dacă, așa cum sugerează această lucrare, credința predispune oamenii să se bazeze mai mult pe intuiție în luarea deciziilor – și cu cât este mai puternică credința lor, cu atât mai accentuat este impactul – cât de mult afectează eficienţa acestora în viața reală? În prezent, nu există informații privind acest lucru. Dar în teorie, probabil că instruirea cognitivă poate permite oamenilor religioși să-și păstreze credința fără a se baza în exces pe intuiție atunci când în luarea deciziilor curente aceasta intră în conflict cu logica.
Traducere de Georgiana-Mirela Ciocoiu după Are religious people less smart
