Într-o încăpere aglomerată ochii ţi se agaţă de un străin atrăgător. Priveşti în lături, priveşti îndărăt. Un început de zâmbet flutură pe buzele lui. Dintr-o dată te emoţionezi, mintea ţi se goleşte, ai vrea să treci mai departe şi să fugi, în acelaşi timp. Te întorci prea repede, te ciocneşti de cineva, aproape îţi verşi băutura. ‘Uluitor’, gândeşti în timp ce te recuperezi. Final...


Din păcate, trebuie să te scot din această mică scenetă pentru a-ţi pune o întrebare. Crezi că ai fi în stare să descrii cu precizie de ce găseşti acea persoană atractivă? Într-adevăr, cât de buni suntem, în general, în a identifica cu precizie ceea ce ne atrage la ceilalți? Deşi este o întrebare fascinantă, sunt foarte puţine răspunsurile admise la acest subiect. Dar dacă aţi citit articolele noastre anterioare dedicate mecanismelor ascunse ale minţii, veţi avea totuşi un indiciu pentru răspuns. Într-adevăr, aceleaşi studii analizate de Nisbett şi Wilson (1977) i-au inspirat şi pe Johansson, Hall, Sikstrom şi Olsson (2005) în configurarea unei mici investigaţii legate de motivaţiile atracţiei.


Alegerea dintre două femei


Procedura pentru acest experiment a fost foarte simplă. Experimentatorul a arătat participanţilor doritori (aproximativ jumătate bărbaţi, jumătate femei) perechi de feţe feminine pe fotografii de dimensiunea unor cărţi de joc, ţinând câte una în fiecare mână. Participanţii indicau faţa pe care o găseau mai atractivă din perechea arătată. Experimentatorul înmâna apoi cardul participantului, cerându-i să descrie cu  exactitate de ce găsea acea faţă atractivă.

Dar staţi, acesta a fost un experiment psihologic, aşa că presupunea o schimbare a variabilei. Uneori, când experimentatorul înmâna cardul participanţilor, recurgea la o mică scamatorie. Prin aceasta, participantul urma să scruteze faţa feminină pe care nu o alesese. Deci, unora dintre participanţi li se cerea să justifice o decizie pe care, în realitate, nu au luaseră. Cei mai mulţi dintre ei au fost puşi în această situaţie; 13% au reperat trucul şi datele lor nu au fost analizate pentru că suspiciunea lor sporită le-ar fi putut afecta declaraţiile.

Ca urmare, experimentatorii au obţinut două seturi de declaraţii:
1. Primul set de la participanţii cărora le-au fost înmânate fotografiile alese de ei, care au explicat apoi de ce le-au preferat.
2. Alt set de la participanţii cărora li s-au înmânat ceea ei nu au ales, care au trebuit apoi să explice acea alegere.

Ghiciţi rezultatul

Înainte de a citi rezultatele, gândiţi-vă puţin la ce v-aţi putea aştepta. Cu siguranţă, dacă ni s-ar înmâna o fotografie cu o faţă pe care nu am alege-o şi nu am observa că nu este aceeaşi faţă, entuziasmul nostru ar fi cel puţin atenuat. Poate că informaţia va fi prelucrată la nivel inconştient şi acest lucru va face o diferenţă subtilă în ceea ce am gândi, dincolo de vorbe. De exemplu, am putea fi mai nesiguri sau mai vagi în explicarea preferinţei pentru acest chip. La urma urmei nu am preferat faţa asta!

Experimentatorii au plecat de la aceeaşi ipoteză şi au folosit următoarele trei criterii pentru a evalua eventualele diferenţe dintre cele două grupuri:

Afectivitatea: cât de implicaţi emoţional au fost participanţii în declaraţiile lor.
Specificitatea: cât de precişi au fost participanţii în declarațiile lor.
Certitudinea: cât de siguri au fost ei cu privire la alegerea făcută.

Rezultate

Analizând declaraţiile participanţilor, cercetătorii nu au putut găsi nicio diferenţă între cele două grupuri. Atât participanţii care s-au uitat la fotografiile alese de ei, cât şi cei care s-au uitat la cele pe care nu le aleseseră, păreau siguri de motivele lor şi aveau scoruri egale la specificitate şi la afectivitate. Se părea că nu exista niciun indiciu în declaraţiile verbale ale participanţilor cu privire la manevrele folosite de experimentatori.

Petter Johansson şi colegii săi au denumit acest fenomen orbirea alegerii - o nouă formulă sintetică. Este indicată aici ideea că, în anumite condiţii, suntem de fapt orbi la alegerea pe care am făcut-o. Această ‘orbire’ a fost constatată, de asemenea, în detalierea de către participanţi a motivelor pentru care ei preferaseră o faţă alteia. Uneori exista o interferenţă între o faţă şi alta. De exemplu, o persoană şi-a motivat preferinţa prin faptul că femeia zâmbea. De fapt, alegerea sa iniţială şi nu cea pe care o ţinea în mână avea un zâmbet slab pe faţa ei. Alte ori participanţii păreau să fi născocit motivul pentru care ei o preferau pe una celeilalte. O persoană a spus că a preferat femeia care purta cercei. De fapt, doar femeia care i s-a înmânat purta cercei, nu femeia aleasă iniţial.

Un pic de filosofie a ştiinţei

Pentru un om de ştiinţă, acest experiment lasă un gust uşor amar. Acest lucru se datorează faptului că se bazează pe extragerea unei concluzii dintr-o absenţă; absenţa unei diferenţe dintre cele două grupuri. Oamenii de ştiinţă se încruntă la acest tip de lucru, deoarece poţi să arăţi ceva care există, dar e imposibil să arăţi ceva ce nu există. Prin urmare - dezbateri interminabile cu privire la fenomenele psihice. Aşa că trebuie să fim precauţi cu privire la acest experiment. Chiar dacă nu a existat nicio diferenţă între declaraţiile verbale ale celor două grupuri, o diferenţă ar fi putut totuşi exista la un nivel inconştient sau chiar la un nivel conştient.

Energia electrică din aer

Cu toate acestea, cred că acest experiment dezvăluie o experienţă umană omniprezentă. Anume, incapacitatea noastră de a descrie ceea ce este atractiv la o altă persoană. Acesta este probabil motivul pentru care sfârşim prin a folosi astfel de cuvinte vagi, cum ar fi ‘energie’, ‘magnetism’ sau ‘electricitate’. Poate că într-adevăr nu cunoaştem răspunsul.

Bibliografie: Johansson, P., Hall, L., Sikstrom, S., & Olsson, A. (2005). Failure to Detect Mismatches Between Intention and Outcome in a Simple Decision Task. Science, 310(5745), 116-119.



Traducere de Maricica Botescu după at-heart-of-attraction-lies-confusion, cu acordul autorului

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.


Dacă găsești site-ul util, ne poți ajuta cu o DONAȚIE