Ce faci atunci când criticile unui  coleg îți prăjesc creierul în timpul unei ședințe? Sau atunci când o durere de dinți îți distrage atenția de la prezentarea pe care o faci? Sau când nu te poți opri să te gândești la fosta iubire atunci când ești la întâlnirea cu una nouă?Multe cercetări au sugerat că a încerca să-ți scoți din minte un gând sau o emoție în timp ce ești stresat poate avea un efect invers: în fapt, revine mai puternic.

 

 


Cu cât ne străduim mai tare să evităm s-o dăm în bară când suntem stresați, cu atât mai degrabă o facem.


Exemplul clasic este sugestia: nu te gândi la un urs polar. Oamenii cărora li s-a sugerat să reprime gândul, se gândesc la el în mod expres de două ori mai des decât cei cărora nu li s-a sugerat să suprime gândul (Wegner et al., 1987). Uneori mințile noastre sunt setate iremediabil împotriva noastră. Noi vrem să facem un anume lucru și ele vor să facă exact opusul. Avem opt exemple despre cum o astfel de psihologie inversă ne afectează viețile zilnic (luate din Wegner, 2009):


1.    Romanța interzisă


Într-un studiu, participanților li s-a cerut să flirteze cu o persoană străină în timpul unui joc de cărți (Wegner et al., 1994). Diferența a venit din faptul că unora dintre perechi li s-a cerut în mod specific să ascundă gesturile de pe sub masă pe care le făceau, în timp ce altor perechi nu. Rezultatul a arătat că flirtul secret i-a făcut pe oameni să se simtă mai atrași unii de alții decât flirtul fățiș. Atunci când au încercat să-și reprime atracția, în fapt ea a revenit mai puternic.

De aceea poate fi dificil să scăpăm de gândul la o iubire veche ce nu-ți dă pace în momentele cele mai nepotrivite. Și cu cât respingem mai mult acest gen de gânduri nepoftite, cu atât mai tare ele revin.

 

2.    Gafele

Într-un episod clasic din sitcomul britanic ”Fawlty Towers”, proprietarul hotelului, Basil Fawlty, servește un grup de nemți și încearcă să evite să menționeze ceva despre război. Dar cu cât se străduia mai mult, cu atât continua să îl menționeze mai tare. Dacă l-ai văzut, ți-a rămas în memorie; dacă nu l-ai văzut, caută-l pe Google și nu-l vei uita niciodată. Este exemplul perfect al felului în care ceea ce încerci să eviți să menționezi, în condiții de presiune, găsește o cale de a ieși la suprafață.

Într-un studiu realizat de Lane et al. (2006), exact acest fenomen a fost observat. Participanții au fost mai tentați să facă cunoscut un anume lucru atunci când li s-a spus să îl țină secret decât atunci când nu li s-a dat o astfel de instrucțiune.

3.    Prejudecățile

O situație chiar mai jenantă este atunci când prejudecăți latente ies la suprafață după ce sunt făcute o serie de încercări de a le reprima. Uneori, cu cât încercăm mai mult să avem un comportament civic democratic, cu atât mai mult afișăm în mod neintenționat rasismul, sexismul, homofobia sau alte prejudecăți.

Macrae et al. (1994) observă cum participanții dintr-o cameră de așteptare se străduiesc să-și reprime antipatia față de ideea de supremație a albilor stând departe de aceștia, în raport cu cei care nu au primit o asemenea instrucțiune.

4.    Crampele musculare

”Crampele musculare” au distrus multe cariere sportive, atât ale amatorilor, cât și ale profesioniștilor. Cel mai des asociate cu golful, ”crampele musculare” se referă la pierderea inexplicabilă a abilităților motorii fine care se întâmplă uneori sportivilor.

Profesioniști care anterior puteau lovi mingea cu o precizie uluitoare sunt brusc mai neîndemânatici decât amatorii. Și cu cât se concentrează mai mult pentru a face mișcarea bine, cu atât iese mai prost.

Un studiu a descoperit că atunci când fotbaliștilor li se spune să evite o anumită zonă a porții atunci când execută un penalty, în fapt ei vor privi mai mult către acea zonă (Bakker et al, 1996).


5.    Depresia


Emoțiile noastre sunt la fel de înclinate spre efectul invers ca și gândurile noastre. Din păcate, atunci când oamenii încearcă să reprime o stare depresivă, adesea ei constată că ea revine răzbunător.   

Din acest motiv, terapiile psihologice standard evită reprimarea gândurilor și încearcă să se focuseze pe distragerea de la ele și pe acceptare (Beevers et al., 1999).

6.    Durerea

Există dovezi care arată că încercarea de a reprima durerea poate determina experimentarea ei și mai puternic. Dar,  explică Wegner (2009), trebuie să fim prudenți în această privință deoarece nu a fost dovedită cu certitudine.

Există, însă, dovezi că încercarea de a accepta durerea este o politică mai bună decât cea de a o respinge sau de a-i face față în mod spontan (Masedo & Esteve, 2007).   

7.    A nu putea adormi...

Oricine a încercat vreodată să se forțeze să adoarmă știe că este imposibil. Cu cât încerci mai tare în mod conștient să adormi repede, cu atât mai mult stai treaz.

Asta este exact ceea ce au descoperit cercetătorii în laboratorul de studiu al somnului (Ansfield et al., 1996). De aceea se spune ”a cădea în somn” sau ”a pica la somn” – este ca și cum trebuie să o faci neintenționat.  Pentru mai multe sugestii despre cum să adormi: vezi articolul ”6 pași simpli pentru a adormi repede”.

8.    ...coșmaruri

Iată un pont dacă vrei să-ți controlezi visele: este mai probabil să visezi despre aspectele pe care încerci în mod expres să le eviți (Schmidt & Gendola, 2008). Indiferent dacă sunt teme emoționale sau neutre, abordând reprimarea lor le vom face să se întoarcă în visele noastre cu probabilitate mare. Întrebarea este dacă putem cu succes să ne convingem pe noi înșine că nu vrem să avem vise cu adevărat delicioase, captivante!

Evitarea mecanismului de psihologie inversă

Mecanismul psihologiei inverse este mai puternic atunci când suntem tulburați sau stresați într-un anume fel. De aceea, de multe ori aceste efecte nu apar și ne putem controla cu succes.

Principalul mijloc de a evita aceste probleme este să găsim o cale de a ne relaxa sau, măcar, să nu ne străduim așa tare.



Traducere realizată de Alina Turcescu după  8-ironic-effects-of-thought-suppression cu acordul editorului

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro