Ştii ce este teoria schimbului social? Este una din teoriile puternice (în sensul de sprijinite de dovezi) din psihologia socială, secţiunea atracţie interpersonală. Însă nu este singura. O să vorbim în continuare despre o teorie numită a echităţii.
Pentru că am o intuiţie mistică în privinţa dorinţei tale de a şti mai multe despre psihologia cuplului (un nume mai frumos pentru „reproducere”), mi se pare potrivit să-ţi prezint teoria echităţii (propusă, probabil, de cercetători cu o fundaţie morală de tip fairness mai dezvoltată).
Iată ce spune această teorie: oamenii caută relaţii în care să simtă recompense la costuri cât mai mici, într-adevăr, însă nu doar atât. Ei sunt preocupaţi şi de gradul de echitate experimentat în aceste relaţii. Cele mai stabile şi fericite relaţii ar fi, astfel, cele mai echitabile. Ce înseamnă asta?
Prima implicaţie este uşor de intuit. Dacă tu simţi că oferi mai mult, în mod sistematic (partenerul sau partenera ta e mai puţin implicată în relaţie), tinzi să fii (o persoană) mai nefericită şi relaţia are de suferit. Nu e nevoie de un doctorat în psihologie pentru a susţine o astfel de idee! Când compari cele două contribuţii (a ta şi a celuilalt) realizezi, din nou şi din nou, că oferi mai mult şi te poţi simţi, după caz, folosită, exploatată, neapreciată etc. Fireşte că vrei să schimbi această stare de lucruri = să restabileşti echitatea (o valoare morală importantă este violată sau nerespectată). Nimic special (nicio revelaţie) până aici.
Dar a doua implicaţie este surprinzătoare. Teoria afirma că şi persoana care supra-beneficiază (cea care se implică mai puţin, consumă mai puţine resurse pentru a alimenta sau proteja relaţia, pare mai dezinteresată şi neglijentă) resimte o serie de emoţii negative şi este înclinată, în ciuda beneficiilor, să pună punct unei astfel de relaţii (să provoace o despărţire).
De ce? s-au întrebat cercetătorii. Ţinând cont de interesul pur egoist, supra-beneficiarul ar trebuie să fie încântat de starea de lucruri în care el obţine, cu costuri mai mici, o recompensă mai mare. Poate pentru că nu suntem agenţi pur raţionali? Cel care beneficiază mai mult (fiind implicat mai puţin) se confruntă şi el (ea) cu o serie de costuri emoţionale deoarece, fiind presat de normă socială a echităţii (norma puternică), se simte inconfortabil sau vinovat şi simte că nu merită o relaţie atât de bună pentru el (ea).
Te-a părăsit cineva vreodată spunându-ţi (spre marea ta uimire) „Eşti prea bun(ă) pentru mine!”? Iată un exemplu de aplicare (dureroasă?) a teoriei echităţii. Fireşte că sub-beneficiarul (cel care primeşte mai puţin în ciuda eforturilor) suferă mai mult decât supra-beneficiarul (măsurătorile arată asta în mod limpede)! Dar nici cel (cea) care primeşte mai multe recompense (în raport cu efortul depus), investeşte mai puţin timp şi/sau energie adică, pe scurt, se dedică într-o măsură sensibil mai mică relaţiei, nu este atât de satisfăcut pe cât am fi înclinaţi să credem (evident, dacă nu este un psihopat, oamenilor din această categorie nu le pasă deloc de ceilalţi!).
Dacă spui deja în sinea ta că această teorie explică unele situaţii de cuplu, dar nu pe toate, trebuie să ştii că sunt complet de acord cu tine. Nu este nici pe departe teoria ultimă (cea mai apropiată de adevărul relaţiilor de cuplu). Însă este susţinută de o serie de studii şi cred că merită să ţinem cont (şi) de ea.
Walster, E., Walster G.W. & Bershcheid, E. (1978). Equity: Theory and Research. Allyn and Bacon, Inc.
Walster, E., Traupmann, J. & Walster, G.W. (1978). Equity and Extramarital Sexuality. Archives of Sexual Behavior. 7;2: 127-142.
Sprecher, S., Sullivan, Q., & Hatfield, E. (1994). Mate selection preferences: Gender differences examined în a naţional sample. Journal of Personality and Social Psychology, 66, 1074-1080.
Van Yperen, N.W. & Buunk, A.P. (1991). Equity theory and exchange and communal orientation from a cross-national perspective. Journal of Social Psychology, 131, 5-20.
Buunk, A.P. & Van Yperen, N.W. (1991). Referenţial comparisons, relaţional comparisons, and exchange orientation: Their relation to marital satisfaction. Personality and Social Psychology Bulletin, 17, 709-717.
Articol preluat de pe site-ul Adrian-Nuta.ro, cu acordul autorului.
