Dacă vrei să-ți intensifici percepția asupra artei abstracte, ar trebui să te uiţi la un film de groază înainte de a merge la galeria de artă. Descoperirea unor cercetători este aceea că frica, nu fericirea sau starea de exaltare fac arta să pară ”mai” sublimă.
Kendall Eskine și colegii lui, Natalie Kacinik și Jesse Prinz, au analizat felul în care diferite emoții, precum și excitarea fiziologică, influențează experiențele sublime ale oamenilor în fața unor lucrări de artă abstractă.
Optzeci și cinci de participanți au fost repartizați în cinci grupuri înaintea contemplării operei de artă. Unii dintre ei au privit un clip video înfricoșător de 14 secunde; alții au privit un clip amuzant de 14 secunde; unii au făcut 30 de sărituri (în scopul de a induce o excitare fiziologică); unii au făcut doar 15 sărituri (excitare fiziologică redusă); în timp ce restul au alcătuit grupul de control, uitându-se la operele de artă fără vreo activitate sau intervenție anterioară. Participanții au fost chestionați mai târziu, iar diferitele condiții au avut efectul dorit – de exemplu, filmul înfricoșător i-a speriat pe participanții care l-au privit, iar cel amuzant i-a făcut pe privitori fericiți.
Operele de artă erau patru tablouri aparținând artistului rus de artă abstractă El Lissitsky, fiecare fiind alcătuit din forme și linii geometrice simple. Fiecare pictură a fost arătată pentru treizeci de secunde și participanții și-au evaluat experiența artistică precizând cât de mult îi inspira, stimula, lăsa indiferenți, incita, impresiona, plictisea, mișca, le rămânea în minte sau nu. Acești factori trebuiau să corespundă concepției sublimului a lui Edmund Burke: ”acea stare sufletească în care orice mișcare este suspendată – într-atât ești de concentrat asupra obiectului observației”.
Rezultatul principal a fost acela că participanții care priviseră clipul video înfricoșător tindeau să evalueze arta ca fiind ”mai” sublimă decât participanții din celelalte grupuri. Prin contrast, evaluările oferite de participanții din celelalte grupuri nu erau diferite unele de celelalte. Asta sugerează faptul că frica joacă un rol special în experimentarea sublimă a artei. Este posibil ca și excitarea să fi jucat un rol ceva mai mic – în cazul tuturor grupurilor, scorurile de excitare ale participanților erau în corelație cu evaluarea artei.
De ce ar intensifica frica puterea sublimă a artei? ”Capacitatea unei opere de artă de a ne trezi interesul și de a ne atrage atenția, de a ne face să uităm de viața cotidiană ar putea izvorî din abilitatea ei de a declanșa mecanismele noastre de înfruntare a pericolului”, au spus cercetătorii. ”Arta nu este descrisă în mod obișnuit ca fiind înfricoșătoare, dar poate fi surprinzătoare, ne poate face pielea de găină și poate inspira groază. La fel ca în cazul descoperirii unei priveliști impresionante în natură, operele de artă prezintă noi orizonturi care aduc atât provocări, cât și oportunități.” Ei au adăugat că mai este nevoie de cercetări care să exploreze efectele estetice ale altor emoții și care să testeze efectele emoționale pe diferite tipuri de artă.
Traducere după why-you-should-watch-horror-film-before, cu acordul editorului.
Traducere: Ana Cristina Dumitrache
