Peste puţin timp una dintre revistele de top din domeniul psihologiei sociale va publica un articol neobişnuit, scris de psihologul Daryl Bem, care susţine că experimentele arată că evenimente din viitor pot influenţa prezentul.
Enunţurile extraordinare nu sunt departe de următorul: evenimente care nu au avut loc ne influenţează comportamentul. Parapsihologii susţin de mulţi ani că omul ar avea capacitatea de precogniţie (de a întrevedea viitorul). Dar acest fenomen nebăgat serios în seamă până acum este pe punctul de a ocupa prima pagină a jurnalelor de ştiinţă: un articol care furnizează dovezi privind influenţa pe care evenimentele viitoare o au asupra prezentului a fost acceptat pentru publicare de o revistă de top dedicată psihologiei sociale.
Mai mult, o serie de psihologi sceptici care au analizat în detaliu materialul propus pentru publicare au afirmat că nu au descoperit nicio eroare semnificativă. "Opinia mea este că totul este ridicol şi că nu poate fi adevărat", a afirmat Joachim Krueger, profesor la Universitatea Brown, Providence, Rhode Island, care a publicat un material despre acest subiect pe site-ul Psychology Today. Acesta a mai adăugat însă că "Verificarea metodologiei şi a modului de organizare al experimentului este prima linie de atac. Sincer, nu am descoperit nimic care să nu fie în regulă. Totul pare a fi solid".
Date acumulate timp de 8 ani
Studiul, care va apărea în Journal of Personality and Social Psychology către sfârşitul acestui an este produsul a 8 ani de muncă a profesorului Daryl Bem, de la Universitatea Cornell din Ithaca, New York. "Am aşteptat în mod deliberat până când datele obţinute din experimente au atins o masă critică ce nu lasă loc erorilor statistice", a afirmat Bem.
Daryl Bem
Articolul descrie o serie de experimente în care sunt implicaţi mai mult de 1000 de voluntari, toţi studenţi. În majoritatea testelor, Bem a folosit fenomene psihologice bine-cunoscute şi a inversat ordinea elementelor, în aşa fel încât evenimentul care în genere era interpretat ca fiind cauza a fost plasat după testarea comportamentului pe care îl genera, iar nu înainte, aşa cum se mai făcuse.
Într-unul dintre experimente, studenţilor li s-a arătat o listă de cuvinte, după care au fost verificaţi privind memorarea acestora. Ulterior li s-a cerut să scrie cuvinte alese aleator din aceeaşi listă. În mod straniu, studenţii şi-au amintit mai bine cuvintele pe care le-au scris ulterior.
Într-o altă cercetare, Bem a adaptat un experiment axat pe felul în care un cuvânt prezentat în mod subliminal influenţează răspunsul referitor la o imagine. De exemplu, dacă cuiva îi este prezentat pentru o clipă cuvântul "urât", acestuia îi va lua un pic mai mult pentru a decide despre o imagine cu o pisică că este agreabilă, decât în cazul în care i s-ar fi transmis subliminal, înainte de vederea pisicii, cuvântul "frumos". Descoperirea uimitoare a lui Bem este aceea că şi dacă i se prezintă subiectului cuvântul "urât" după ce vede imaginea cu pisica, acesta va avea aceeaşi întârziere ca în cazul în care cuvântul "urât" i-a fost prezentat înainte.
Citeşte mai multe despre mesajele subliminale aici.
Ideea genială
Explorarea în ordine inversă a unor fenomene psihologice cunoscute a fost "o idee genială", crede scepticul Krueger. Cercetări anterioare în domeniul parapsihologiei s-au bazat pe scenarii obscure, greu, dacă nu imposibil de reprodus; în schimb, Bem s-a folosit de experimente cunoscute şi relativ simplu de reprodus şi care vor putea fi evaluate în mod convingător de către psihologi.
Rezultatele obţinute sunt semnificative sub aspect statistic, chiar dacă valorile obţinute nu sunt mari. De pildă, în cadrul unui alt test, voluntarilor li s-a spus că o imagine erotică va apărea pe ecranul computerului într-una din două zone posibile. Subiecţii au trebuit să ghicească în care dintre cele două poziţii va apărea imaginea erotică. 53,1% dintre aceştia au ghicit în mod corect.
Această cifră poate părea la o primă vedere neimpresionantă, la urma urmelor sunt 50% şanse ca un voluntar să ghicească poziţia în care va apărea imaginea erotică. Dar fenomene bine stabilite precum proprietatea dozelor mici de aspirină de a preveni atacurile de inimă sunt bazate pe efecte similare, aparent neînsemnate, menţionează Melissa Burkley, Universitatea Oklahoma, Stillwater, care, de asemenea, a scris pe propriul blog de la Psychology Today despre studiile lui Bem.
Respectul pentru neconformist
Până acum articolul a rezistat verificărilor. "Studiul a trecut printr-o serie de verificări minuţioase realizate de unii dintre cei mai de încredere colaboratori ai noştri" a afirmat Charles Judd, Universitatea din Colorado, care conduce colectivul de la Journal of Personality and Social Psychology însărcinat cu evaluarea materialului lui Daryl Bem.
Deşi Daryl Bem se descrie pe sine ca fiind un "neconformist", care manifestă de foarte mult timp interes pentru fenomenele paranormale, acesta este şi un psiholog respectat care are reputaţia de a desfăşura experimente foarte atent şi minuţios planificate. Bem este cunoscut în special pentru teoria percepţiei-de-sine, care argumentează că omul îşi evaluează propriul comportament în acelaşi mod în care evaluează atitudinea celorlalţi.
Teoria percepţiei-de-sine a fost propusă de Daryl Bem în 1965 şi afirmă că omul îşi bazează propriile atitudini, opinii şi stări prin observarea propriului comportament şi a circumstanţelor în care acest comportament survine. Un exemplu este acela în care o persoană, întrebată dacă îi place pâinea neagră, va răspunde, având ca sprijin comportamentul său zilnic, "Îmi place", bazându-se pe faptul că mănâncă pâine neagră zilnic. Acelaşi răspuns l-ar da şi soţia acestuia. Conform acestei teorii, introspecţia este un ghid imperfect pentru analizarea propriilor stări, pentru că indiciile interne sunt slabe şi ambigui, iar persoana care se introspectează este în poziţia unui observator extern, care se bazează pe comportamentul exterior pentru a interpreta stările interne. Sursa: aici.
Bem a mai afirmat că articolul său a fost revăzut şi de patru experţi care au propus amendamente, dar că aceştia au recomandat totuşi publicarea. Revista va publica însă şi un editorial care va conţine comentarii sceptice legate de document.
Deja există un experiment realizat, care încearcă să reproducă experimentul lui Bem şi care a fost publicat online. Jeff Galak (Universitatea Carnegie Mellon din Pittsburgh, Pennsylvania) şi Leif Nelson (Universitatea din California, Berkeley) au realizat experimentul privind memorarea listei de cuvinte online şi nu au obţinut rezultatele lui Bem, neputându-se confirma constatarea referitoare la influenţa unui element viitor asupra prezentului.
Acesta din urmă susţine că experimentul online nu este concludent, pentru că este imposibil de ştiut dacă voluntarii au acordat suficientă atenţie sarcinilor psihologilor. Galak acceptă că cercetarea realizată are limitări, dar a mai afirmat că pregăteşte o nouă cercetare în care vor fi folosiţi studenţi, ca în experimentul lui Bem. Acesta pare să fie începutul unei dezbateri aprinse. Bem a făcut cunoscut faptul că zeci de cercetători l-au contactat deja pentru a obţine detalii referitoare la modul de punere în scenă a experimentului.
Textul de mai sus reprezintă traducerea şi adaptarea acestui articol, realizată cu acordul New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
