Statul dac
Clic pe imagine pt rezoluție superioară

Geto-dacii – denumirea triburilor tracice din spaţiul carpato-dunărean.
Trogus Pompeius: „dacii erau un vlăstar al geţilor”.
Strabo: „dacii au aceeași limbă ca şi geţii”.
Poate geţii şi dacii au fost două triburi mai importante al început, ce s-au unit, având aceeaşi limbă.

Primii autohtoni menţionaţi într-un izvor istoric sunt geţii, pe care-i întâlneşte armata persană a lui Darius undeva în Dobrogea prin 519 îen şi pe care-i învinge (Herodot).

Aceiaşi geţi vin primii în contact cu civilizația greacă, care fonda colonii pe litoralul dobrogean. Prima colonie, 657 îen - Istros (azi Istria), formată cu colonişti veniţi din Milet. Alte colonii: Tomis, în sec. VI îen (azi Constanţa) şi Callatis, tot sec. VI îen (dorieni).

Geții se cred nemuritori, practicau sacrificiul uman și se pare că erau monoteiști.
Herodot: „Iată cum se cred nemuritori geții: ei cred că nu mor și că acel care dispare din lumea noastră se duce la zeul Zalmoxis. Unii din ei îi mai spun și Gebeleizis. Tot la al cincilea an ei trimit la Zalmoxis un sol, tras la sorți, cu poruncă să-i facă cunoscute lucrurile de care, de fiecare dată, au nevoie. Iată cum îl trimit pe sol. Unii din ei primesc poruncă să țină trei sulițe șcu vârful în susț, iar alții, apucând de mâini și picioare pe cel ce urmează să fie trimis sol la Zalmoxis și ridicându-l în sus, îl azvârlu în sulițe. Dacă — străpuns de sulițe — acesta moare, geții socot că zeul le este binevoitor. Iar dacă nu moare, aduc învinuiri solului, zicând că e un om ticălos și, după învinuirile aduse, trimit un altul, căruia îi dau însărcinări încă fiind în viață. Aceiași traci, când tună și fulgeră, trag cu săgețile în sus, spre cer, și amenință divinitatea [care provoacă aceste fenomene], deoarece ei cred că nu există un alt zeu în afară de al lor”.

În sec. V regatul odrizilor s-a întins şi peste Dobrogea pentru aproape un secol.

Sec. IV îen – grupuri de celţi pătrund pe văile Mureşului, Someşului, Crişurilor şi Begăi, pentru a dispărea treptat în sec. II.

Sec. II – bastarnii (germani) se aşează între Carpaţi şi Nistru; dispar în acelaşi secol.

Sec. II – sunt conturate 4 zone daco-getice (centrul Munteniei, sudul Moldovei şi nord-estul Munteniei, Oltenia şi sudul Transilvaniei şi Banatul). Tipurile de monede găsite au favorizat această identificare.

Zalmoxis, menţionat de câţiva istorici (Herodot, Strabo şi alţii), ar fi fost un get trăind lângă Pitagora, devenit un reformator religios la întoarcere. Ar fi fost preotul zeului suprem dac, Gebeleizis or Nebeleizis, ulterior fiind zeificat el însuşi.

Grecia îşi pierde independenţa (Roma) în 146 îen.

Anii 80 îen - Burebista uneşte triburile geto-dacice. Reşedinţa: probabil Costeşti, jud. Hunedoara. Atacă de mai multe ori Macedonia şi jefuieşte Tracia, la sud de Dunăre. În 55 îen cucereşte cetăţile greceşti. L-a întâlnit pe Pompei în Macedonia şi l-a sprijin pe acesta în lupta pentru putere cu Caesar (care a învins însă, dar a fost asasinat în 44 îen). Burebista este ucis într-o răscoală în acelaşi timp, iar regatul lui se sparge în 4 părţi.

La începutul domniei lui Burebista se încetează emisiunile de monede dacice, copiindu-se dinarul roman.

Centrul de putere din Munţii Orăştie, Sarmizegetusa, se păstrează. Deceneu, Comosicus, Coryllus (Scorilo) şi Duras se succed ca şefi locali.

Atacurile nenumărate ale dacilor asupra romanilor duc la strămutări de populaţii, pentru slăbirea dacilor. 50 mii geţi sunt mutaţi de Aelius Catus din Câmpia Munteniei, iar pe timpul lui Nero 100 de mii de transdanubieni sunt mutaţi în Imperiu.

Regatul lui Decebal: Transilvania, zonele de NE până la Tisa superioară, Banatul, Moldova până la Siret, Oltenia şi parte din Muntenia.

Cucerirea Daciei. În anul 86, iarna, guvernatorul Moesiei e ucis într-un atac dacic. Duras cedează tronul lui Diurpaneus Decebal, probabil nepotul de frate. Vezinas este vice-rege.

În 87 romanii sunt învinşi.

În 88 romanii revin şi înving la Tapae (porţile de fier), dar victoria nu a fost fructificată (înfrângeri pe alte fronturi).

În 89 se încheie pace; Dacia devine regat clientelar, iar Decebal capătă subsidii şi tehnicieni (Dio Cassius).

Traian, noul împărat, suprimă subsidiile, iar pe 25 martie 101 pleacă spre Roma (Dio Cassius). În 102 Decebal cere pace, acceptând să: înapoieze armele primite de la romani, să predea dezertorii, să renunţe la teritoriile deja ocupate de romani (Muntenia, sudul Moldovei) şi să-şi dărâme fortificaţiile (aspect ignorat, în fapt).

La 4 iunie, pe fondul nerespectării condiţiilor de pace, Traian pleacă din Roma către Dacia. După o încercare eşuată de asasinare a lui Traian, Sarmizegetusa e ocupată de Traian; Decebal fuge, dar se sinucide.

În 106 Dacia e definitiv înfrântă, prăzi enorme şi prizonieri luând drumul Romei. Tropaeum Traiani – este cel mai important monument triumfal roman din Dobrogea (originalul avea 40 m înălțime), celebrând victoria de la 102.  

 


Dacia romană
Clic pe imagine pt rezoluție superioară

 

Crişana, Maramureş, nordul şi centrul Moldovei – nu vor fi încorporate I. Roman. Dobrogea va rămâne 6 secole sub dominaţie romană. Împăratul Hadrian reorganizează Dacia.

Dacia şi Dobrogea au fost atacate constant, începând cu 167, de iazigi, lacringi şi buri (Dacia) ori costoboci şi bastarni (Dobrogea). În sec. III Histria e complet distrusă de goţi.

În 271 s-a produs retragerea aureliană. A fost retrasă armata şi administraţia (şi familiile acestora), pentru a scurta frontiera cu barbarii, folosindu-se Dunărea ca graniţă naturală, mai uşor de apărat. Circa 55.000 de militari (2 dintre cele 33 legiuni romane) erau staţionate în Dacia.


Credit imagini: Atlas istoric, Ed. Didactică și pedagogică, 1971

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.