- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Fizică
Datorită tensiunii artificiale și neaderenței la suprafața pe care se află, apa nu se răspândește pe toată suprafața
Umple un castron cu apă de la robinet și așază ușor un ac de cusut pe suprafața apei (poți să afli punctele cardinale astfel, pentru că acul se va alinia cu nordul magnetic și sudul magnetic ale Terrei). Dacă o să reușești asta, este pentru că apa prezintă ceea ce se numește „tensiune artificială”.
- Accesări: 3937
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Interiorul detectorului Super-Kamiokande, Japonia
Când vorbim de super-acceleratoare / detectoare de particule, de regulă vorbim despre Marele accelerator de hadroni (LHC) de la Cern, Geneva. Dar tehnologia de graniță este prezentă și în alte locuri.
Super-Kamiokande, KAGRA și Belle II sunt trei super-detectoare de particule situate în Japonia, studiind „particulele-fantomă”, adică neutrinii, undele gravitaționale și mezonii B.
- Accesări: 1621
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Fizică
Un lichid poate levita și o barcă poate pluti pe partea de jos a lichidului (răsturnată), dacă sunt îndeplinite anumite condiții de densitate și frecvență. Un experiment care pare să sfideze gravitația demonstrează că (și de ce) se poate.
- Accesări: 1812
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Particule subatomice evidențiate în camera cu bule (1978, Fermilab)
Click pe imagine pentru o rezoluție superioară
Particulele subatomice sunt imposibil de observat cu ochiul liber. Sunt prea mici și, pe de altă parte, ochiul poate observa doar fotoni (ori obiecte ce emit fotoni). Cum detectează (fac vizibile) cercetătorii alte particule subatomice?
- Accesări: 1455
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
- Categorie: "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
Atunci când alegeți un post de radio în fapt selectați o anumită frecvență. Am definit deja perioada și frecvența pentru vibrații, dar ce înseamnă acestea în cazul unei unde?
- Accesări: 1615
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
- Categorie: "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
Undele sonore și cele luminoase, deși ambele prezintă caracteristici specifice unor unde, se diferențiază prin mediul de transmisie, comportament și istorie.
- Accesări: 2957
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
- Categorie: "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
Există trei moduri principale în care mișcarea undelor diferă de mișcarea obiectelor din materie.
- Accesări: 1572
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
- Categorie: "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
Universul nu este mecanic, ci este format din câmpuri de forță. Atunci când o antenă radio produce o perturbare a câmpurilor electrice și magnetice, aceste perturbații se deplasează spre exterior ca undele pe un iaz.
- Accesări: 1899
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
- Categorie: "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
Dacă vrei să afli ceva despre imaginile din oglindă înțeles de puțini oameni, încearcă următorul lucru: 1) întâi apropie fața de această pagină, până când nu te vei mai putea focaliza asupra ei fără un efort serios; 2) apoi mergi la baie și vezi cât de aproape îți poți aduce fața de suprafața oglinzii înainte să nu te mai poți focaliza cu ușurință pe imaginea propriilor tăi ochi.
- Accesări: 1942
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Fizică
Un foton este o particulă, o undă și o vibrație a câmpului cuantic. Adică... un „obiect” banal (în sensul de omniprezent) al lumii nostre, despre care știm multe, dar care ne scapă în esența sa.
- Accesări: 5632
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Teoria relativităţii
Cu cât mai mare gravitația / accelerația, cu atât timpul trece mai încet.
- Accesări: 2639
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Teoria relativităţii
Einstein a observat că nu există nicio diferență între „masa inerțială” și „masa gravitațională”.
- Accesări: 1617
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Teoria relativităţii
Ilustrația prezintă (în partea de jos) prima detecție de unde gravitaționale de către cele două observatoare LIGO.
Acestea sunt sincronizate cu evoluţia fuziunii găurii negre ce a produs undele în trei faze (imaginile de sus): 1 – spiralarea interioară, 2 – fuziunea, şi 3 - „ringdown" (când s-a încheiat emisia de unde gravitaţionale)
credit: LIGO, NSF, Aurore Simonnet (Sonoma State U.)
Undele gravitaţionale sunt ondulaţii ale spaţiu-timpului, generate de obiecte cosmice masive aflate în accelerare. Undele gravitaționale sunt o consecință a teoriei relativității generale a lui Einstein. Mişcarea obiectelor masive prin spaţiu-timp perturbă, așadar, structura acestuia, generând o radiație (undele gravitaționale) care se propagă în toate direcțiile. Dar sunt undele gravitaționale atrase și captate de o gaură neagră?
- Accesări: 1280
- Detalii
- Scris de: Scientia.Ro
- Categorie: Atomul
Atomii sunt încă, schematic, prezentați în multe publicații după modelul unui sistem solar, cu un nucleu în jurul căruia se rotesc, precum planetele, electronii. Dar înțelegerea modernă a modului în care sunt dispuse și se deplasează particulele elementare care constituie atomul este departe de această schemă.
- Accesări: 1813
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
- Categorie: "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
Există un mod simplu de a descrie regulile reflexiei și care aplică în mai multe domenii, nu doar reflexiei. Este denumit „principiul timpului cel mai scurt” sau „principiul lui Fermat”.
Să începem cu deplasarea luminii care nu interacționează cu materia deloc. În vid, o rază de lumină se deplasează în linie dreaptă. Aceasta poate fi reformulată astfel: dintre toate traiectoriile imaginabile pe care lumina le-ar putea urma din punctul P în punctul Q, singura posibilă este cea care ia cel mai puțin timp.
Ce se întâmplă în cazul reflexiei? Dacă lumina urmează să se deplaseze de la un punct la altul, fiind reflectată, cea mai rapidă cale este, într-adevăr, cea cu unghiul de incidență și unghiul de reflexie egale.
- Accesări: 2735