Instantaneu cu Imane Khelif la terminarea unui meci de box pe care l-a câștigat pe timpul Olimpiadei de la Paris din 2024
Dacă sunteți ca restul lumii, ați auzit de cazul boxerei algeriene Imane Khelif, de 25 de ani, care a câștigat titlul olimpic la categoria femei. Au fost tot felul de acuzații cu privire la... nepotrivirea acesteia în respectiva categorie, de la figuri foarte importante, precum Donald Trump, Elon Musk și autoarea seriei Harry Potter, J. K. Rowling, la nenumărați jurnaliști, influenceri ori simpli comentatori pe Internet.
Și presa românească s-a străduit să spună câte ceva pe subiect, citând ba vreun utilizator de Facebook mai incisiv, ba vreun cont de Twitter mai preocupat de subiect.
Două au fost acuzațiile principale: că este transgender (ceea ce nu este cazul) și că este bărbat, pentru că are cromozomi XY.
O altă boxeră, Lin Yu-ting, de 28 de ani, din Taiwan, a fost în aceeași situație, tot la Olimpiadă, dar, cumva, nu a beneficiat de aceeași atenție.
A venit timpul să lămurim lucrurile 😀
Deci? Este femeie sau bărbat Imane Khelif?
Genetica este complicată, așa cum este și dezvoltarea unui organism complex cum este cel al omului. Informația interesantă și de reținut este următoarea: poți fi femeie, deși ai cromozomi XY. Ceea ce, după cum puteți observa, elimină brusc principala linie de acuzație împotriva lui Khelif. Dar asta nu înseamnă că, gata, am decis: e femeie. Din nou, e mai complicat decât atât.
Așadar, nu spun nici că Imane Khelif este femeie, nici că este bărbat. Pentru că, după cum veți observa citind articolul până la capăt, nu avem date suficiente pentru a trage o concluzie definitivă. Și, cel mai probabil, în acest caz, nici nu se poate trage o concluzie de acest fel! Ciudat, nu? Știu...
În schimb, s-ar putea trage o concluzie de alt tip: dacă este fair-play ca Imane Khelif să participe la un concurs de box la categoria femei. Nici o astfel de concluzie nu putem trage însă la acest moment, pentru că... nu dispunem de datele necesare.
Așadar, practica medicală cunoaște suficiente cazuri de persoane cu cromozomi XY și caracteristicile fizice ale unei femei.
În anumite cazuri este complicat să spui ce înseamnă „bărbat” și „femeie”, pentru lucrurile sunt... amestecate. Adică pot fi persoane care au organe sexuale femeiești, dar cromozomi sexuali bărbătești (X și Y), ceea ce pare a fi cazul lui Khelif. Plus un organism ce poate fi asociat cu unul al unui bărbat, plus hormoni sexuali (testosteron) în concentrații mari, specifice bărbaților.
Prin urmare, în sport, trebuie stabilite principii clare și teste (atunci când este cazul), pentru că doar discuții filozofice ori chiar științifice nu pot trage o linie de demarcație clară între ce înseamnă „bărbat” și „femeie”, date fiind tulburările de dezvoltare sexuală înregistrate de știință (detalii mai jos).
Acum să intrăm în detalii mai tehnice.
Cromozomii sexuali, X și Y
(Aproape) orice celulă din corpul nostru - cu excepţia celulelor roşii - conţine 23 de perechi de cromozomi. Fiecare cromozom este constituit dintr-un fir răsucit de ADN (acid dezoxiribonucleic), având forma unei scări în spirală.
ADN-ul conţine instrucţiunile genetice necesare pentru dezvoltarea şi funcţionarea tuturor organismelor vii şi are ca rol principal stocarea pe termen lung a informaţiei genetice.
A 23-a pereche de cromozomi (vedeţi imaginea de mai jos) este constituită la femeie din doi cromozomi X. La bărbat, această pereche este formată dintr-un cromozom X şi un cromozom Y.
Sexul copilului este determinat, în principiu, de cromozomul Y, cromozomul ce determină caracteristicile masculine, printre care şi sexul.
Singurele celule care nu conţin două seturi de cromozomi sunt ovulul şi spermatozoidul. Numite şi celule sexuale, fiecare conţine un singur set de cromozomi. Când un ovul şi un spermatozoid se unesc pentru a forma un zigot, acesta va conţine toţi cei 46 de cromozomi. În acest mod, moştenim câte un set de 23 de cromozomi de la fiecare părinte.
credit: mun.ca
Dezvoltarea sexuală
Organele genitale externe ale fătului care începe să se dezvolte în pântecele mamei sale nu sunt diferenţiate încă de la început (masculin ori feminin). Embrionul de sex feminin şi cel de sex masculin se dezvoltă la fel pentru o perioadă.
Până la vârsta de aproximativ 5 sau 6 săptămâni, ei nu pot fi distinşi. Apoi, în jurul săptămânii a 8-a, glandele sexuale încep să se diferenţieze.
În mod normal, diferenţierea sexuală este declanşată de cromozomii sexuali. Dacă fătul are doi cromozomi X, din punct de vedere genetic este femeie.
Dacă fătul are un cromozom de tip X şi unul de tip Y, el este de sex masculin şi, în mod normal, o substanţă numită antigen HY-lipoproteină participă la transformarea glandelor primitive în testicule. Pe măsură ce fătul se dezvoltă în uter, testiculele încep să secrete două substanţe, testosteron şi substanţă mulleriană inhibitoare, care determină dezvoltarea structurii masculine de reproducere.
DAR...
În cazul în care apare ceva greşit în procesul complex de reglare hormonală, identitatea sexuală a persoanei poate fi modificată, atât biologic, cât şi psihologic.
Prezenţa cromozomilor XX sau XY nu face, în sine, o persoană să fie de gen masculin sau feminin. Dacă se întâmplă ceva anormal cu sistemul hormonal, o femeie din punct de vedere genetic se poate dezvolta ca un bărbat şi invers. Neexistând hormoni sexuali masculini, fătul se dezvoltă în mod natural ca o femeie, chiar dacă embrionul are tipul de cromozom XY (masculin).
Acesta este un element cheie: hormonii sexuali și modul în care interacționează cu organismul - sunt aspecte esențiale în stabilirea organelor sexuale și caracteristicilor organismului aflat în dezvoltare.
În această primă etapă de diferenţiere sexuală se dezvoltă mai întâi gonadele (organele care secretă hormonii sexuali), care contribuie la dezvoltarea sexuală a întregului embrion. Următoarea fază este dezvoltarea altor organe sexuale interne. În cele din urmă, într-o a treia etapă, se dezvoltă structurile sexuale externe.
Perturbările hormonale în orice moment pot întrerupe dezvoltarea sexuală. De exemplu, fătul de sex feminin poate avea ovare, uter şi trompe uterine, dar organe genitale externe masculine (o afecţiune rară, cunoscută sub numele de pseudohermafroditism).
Complicații genetice
În contextul analizelor cazului Khelif s-a discutat despre DSD, adică despre diferențe/ afecțiuni ale dezvoltării sexuale (eng. disorders/ differences of sex development - DSD).
În funcție de tulburarea despre care vorbim, acestea pot afecta doar bărbații, doar femeile sau ambele sexe. Singurele tulburări de dezvoltare sexuală (DSD) de interes pentru sport afectează bărbații din punct de vedere genetici care sunt, de asemenea, sensibili la androgeni — fie complet, de exemplu în cazul sportivilor cu deficit de 5-alfa-reductază (5-ARD), fie în mare măsură, de exemplu în cazul sportivilor cu insensibilitate parțială la androgeni (PAIS).
Aceasta are sens în contextul politicilor sportive. Scopul categoriei feminine este de a asigura că femeile concurează doar între ele și nu împotriva celor care au un avantaj biologic masculin, iar androgenii sunt factorul principal care determină diferențele de sex în performanța atletică.
Sportivii cu 5-ARD și PAIS au un cromozomi XY, au testicule, testiculele lor produc testosteron mult peste nivelul normal pentru femei; receptorii lor de androgeni recepționează și procesează „testosteronul ridicat”. Ca rezultat, corpurile lor se masculiniză în timpul copilăriei și pubertății în moduri care contează pentru sport. Ulterior, nivelurile lor circulante de testosteron continuă să aibă efecte obișnuite de îmbunătățire a performanței.
Pe de altă parte, un nou-născut cu insensibilitate la androgeni are cromozomi XY „masculini”, dar este parțial sau complet nereceptiv la hormonii sexuali masculini, precum testosteronul; acesta ar putea avea organe genitale masculine, feminine sau ambigue și un amestec de caracteristici masculine și feminine.
Sindromul Swyer, cunoscut și sub denumirea de disgenezie gonadală 46, XY, este caracterizat de faptul că un copil cu cromozomi XY „masculini” se dezvoltă ca femeie, având o înfățișare externă și structuri reproductive tipic feminine.
În schimb, o persoană cu hiperplazie adrenală congenitală (CAH) ar putea avea cromozomi XX, „feminini”, dar produce în exces hormonul sexual masculin, testosteronul, ceea ce duce la dezvoltarea excesivă a caracteristicilor sexuale masculine, inclusiv masă musculară și osoasă crescute.
Sunt cunoscute mai mult de 60 de posibile tulburări ale dezvoltării sexuale.
Cazul Jenny
Mulți dintre cei care suferă de DSD nu află decât târziu, în adolescență. În principiu, se poate trăi, în anumite cazuri, fără a afla niciodată.
De exemplu, într-un caz prezentat de Carole Hooven în cartea sa „Povestea testosteronului”, o tânără denumită Jenny, care s-a dezvoltat ca femeie, având toate caracteristicile exterioare caracteristice unei femei, a realizat în adolescență că nu are menstruație, ca celelalte fete de vârsta ei. După efectuarea unei teste a aflat că suferă de un DSD rar, denumit sindrom de insensibilitate completă androgenă (CAIS).
Jenny are cromozomii masculini X și Y. Cromozomul Y a făcut-o să dezvolte testicule în loc de ovare, dar testiculele au rămas în abdomen (cum se întâmplă, în fapt, la multe animale, cum ar fi elefanții). Acestea produc mult testosteron, dar corpul ei nu răspunde la acest hormon, iar testiculele nu produc spermatozoizi. Absența acțiunii testosteronului a permis dezvoltarea intrauterină a trăsăturilor ei feminine. Jenny are un vagin normal, dar acesta nu se conectează la un uter. Desigur, aceasta nu poate avea copii, deși în prezent este căsătorită.
Cu cromozomi X și Y și testicule producătoare de testosteron, dar fără acțiunea acestuia în organism, o persoană va avea caracteristici sexuale primare (organe sexuale interne și externe) și secundare (ex: sânii, părul facial) feminine. Persoanele cu CAIS arată și se comportă ca niște fete / femei obișnuite. Jenny, de exemplu, este ultrafeminină.
Avantajul bărbaților în sport
„În general, bărbații au un avantaj biologic față de femei în competițiile sportive.
La nivel de sport de performanță, primii zece bărbați din aproape orice competiție vor depăși constant performanțele primelor zece femei. Mai mult, dacă iei un eșantion aleatoriu de 100 de bărbați și 100 de femei, vei observa că bărbații vor fi, în medie, mai înalți și mai grei; vor avea schelete mai mari și mai dense; căile lor respiratorii vor fi mai mari, permițând transportul unei cantități mai mari de aer către plămâni mai mari, care pot absorbi mai mult oxigen în sânge; inimile lor mai mari vor pompa mai mult sânge, oxigen și nutrienți către mușchi mai mari, capabili să genereze mai multă forță.
Aceste diferențe clare și necontestate în anatomia și fiziologia umană explică diferențele de performanță sportivă între sexe, de 10-30%, în funcție de sport.
Majoritatea oamenilor sunt de acord că separarea bărbaților și femeilor în competițiile sportive este esențială pentru echitate și siguranță”. (Sursa: SkepicalInquirer)
Ce știm și ce nu știm în cazul „Imane Khelif”
Ce știm despre Imane Khelif?
1. Imane Khelif are cromozomii X și Y, a fost testată (Istanbul, 2022, și New Delhi, 2023) și i s-a interzis participarea la Campionatele mondiale din 2022 și 2023. A contestat inițial decizia Asociației Internațională de Box (IBA), dar și-a retras apelul pe timpul procesului. Testele nu au conținut o examinare a nivelului ei de testosteron (conform unei declarații a IBA).
2. Cu toate acestea, oficiali IBA au afirmat că Khelif (car și Yu-ting) are niveluri ale testosteronului în afara plajei normale pentru o femeie (datele sunt incomplete și neclare însă pe acest subiect).
2. Imane Khelif a participat la Olimpiada din 2024 pentru că IBA a fost interzisă de Comitetul Olimpic Internațional (IOC) și IBA nu a mai avut nicio autoritate, neputând desigur impune regulile proprii.
3. Imane Khelif a fost declarată de sex feminin la naștere, pornind de la faptul că are organe sexuale feminine.
4. IOC folosește un singur criteriu pentru a determina categoria unui sportiv (feminin sau masculin): pașaportul (unde, desigur, apare ce apare în certificatul de naștere și actul de identitate - acte echivalente; iar Khelif a fost declarată fată la naștere, pornind de la organele sale sexuale feminine).
Ce nu știm despre Imane Khelif?
1. Nu știm de ce tip de tulburare a dezvoltării sexuale suferă (luând ca certe faptul că are organe sexuale feminine și cromozomi X și Y)
2. Nu știm cu certitudine și exact concentrația naturală de testosteron din corpul său (care, în afara limitelor femeilor, oferă un avantaj în sporturile de contact, precum boxul).
3. Nu știm rezultatelor testelor efectuate asupra sa de către IBA în 2022 și 2023, pentru că datele personale ale sportivilor nu pot fi publicate fără acceptul acestora, iar Imane nu și-a dat acordul.
Concluzie
În concluzie, când vine vorba despre complicații de dezvoltare sexuală, nu mai suntem în zona clară a lui „e bărbat” sau „e femeie”.
Ce contează, în schimb, când e vorba de sport, este să se stabilească o serie de criterii clare care să asigure corectitudinea în cadrul întrecerilor sportive. Din datele disponibile public, la Olimpiada care tocmai s-a încheiat, nu au existat astfel de criterii.
Este Imane Khelif bărbat sau femeie? Așa cum am mai spus mai sus, nu cred că există un răspuns simplu. Dar, în contextul nostru, al boxului, este nerelevant cum îl/o numim. Ce contează însă este dacă are un corp care se înscrie, din punct de vedere al caracteristicilor fizice, mai aproape de cel unei femei sau de cel al unui bărbat. Dacă dezvoltarea sa ca adult a beneficiat de avantajele dezvoltării unui bărbat sau nu, avantaje care l-au pus pe sportiv în poziția de a câștiga în mod incorect o competiție sportivă de cel mai înalt nivel.
În acest moment nu avem datele pentru a clarifica aceste aspecte.
Surse:
• SkepticalInquirer
• Quillette
• Cartea „Povestea testosteronului” de Carole Hooven
