Cumva, din abisul algoritmilor Google, pe YouTube mi-a apărut ca recomandare un clip de o oră numit „Misterul fizicii cuantice”. Cum nu știu să vorbească multă lume serios prin România despre acest subiect, am zis să încerc.

Ca o paranteză, pentru mine e un mister de ce nu există mai nimeni, cu pregătirea necesară, în România, care să prezinte pe Internet subiecte de interes din fizică și alte domenii ale științei. Sunt o mulțime de studenți, masteranzi și doctoranzi în fizică în România. De ce nu îndrăznește niciunul să-și publice măcar vreun referat pe Internet? Stau liniștiți cu ecuațiile lor, nu? :) Dar abia abordarea conceptuală a fizicii ori a altei științe este cea care asigură înțelegerea subiectului.

Să ne întoarcem la „Misterul fizicii cuantice”. Am sperat că am dat, cu acest videoclip, de un pasionat de fizică cerebral! Clipul este pe un canal al unui om numit Cătălin Moise, care are vreo 10 clipuri, cu sute de mii de vizualizări fiecare (inclusiv cel despre fizica cuantică!). E faimos pentru ceva, nu știu pentru ce, pentru că altfel nu cred că se explică de ce-l urmărește lumea. Pare a fi un fel de Mihai Morar și el. Misterele YouTube... Canalul lui Moise acoperă multe subiecte: Nietzsche, capitalismul, Primul Război Mondial și acum... mecanica cuantică. Omul este de „largă respirație”, ceea ce, în principiu, este meritoriu. După ce am văzut cum vorbește despre fizică, nu am curajul să merg la clipul despre Nietzsche :)


Omul, adică  Moise Cătălin, ne lasă să înțelegem că ar fi citit o carte despre fizica cuantică (o pune în descrierea videoclipului) și ne-a spus vreme de 70 de minute ce a priceput.

Nu e singurul care face asta, adică să creadă că cititul unei cărți e suficient pentru a explica lumii orice. Rezultatul este, intuibil, tragi-comic, desigur.

Este evident, după ce-l urmărești 2-3 minute, că nu deține noțiunile elementare din fizică și nici nu a avut răbdare să citească suficient pentru a se lămuri cât de cât despre subiectele pe care ni le prezintă și pentru a nu se face de râs. Ce furnizează este un amestec de date care au legătură cu realitatea, dar pe care nu le-a înțeles prea bine. Rezultatul final este o oră și ceva de vorbit despre... nimic.

Nu cred că a citit cartea pe care ne-o indică drept sursă, pentru că prea superficial este discursul.

Să nu credeți că problema ar fi că explicațiile sunt mai „light”, mai pentru publicul larg. Că nu ar intra în ecuații și nu ar prezenta grafice șamd. Nici pomeneală. Problema este că ce spune este, de regulă, pe lângă subiect, arătând că nu a înțeles subiectele pe care ni le explică!

Așa că ce a ieșit este un discurs lung în care nimic esențial nu are vreo legătură cu ce crede că abordează, adică mecanica cuantică.

Dacă doriți să vă distrați, puteți urmări videoclipul aici. Nu recomand, pentru că este doar pierdere timp. L-am pierdut eu și pentru voi :) Dar dacă nu mă credeți, vă invit totuși să o faceți.


Iată câteva dintre lucrurile pe care le spune dl. Moise cu un deosebit aplomb pe timpul „explicării” fizicii cuantice:

1. Cică dacă tratezi electronul ca undă rezultă că un atom este în două locuri în același timp, iar tu ești făcut din atomi și nu ești în două locuri în același timp. Lucru în mod clar de mirare!

2. Mai zice că absolut tot ce este în univers este format din atomi și particule subatomice. E necesară o carte suplimentară pentru a afla că nu e așa deloc. Se mai întâmplă să fi scris în alte cărți alți fizicieni că atomii constituie doar o micuță parte din ce există.

3. Cică fizica cuantică nu ne spune absolut nimic despre lume. Și cică mai spun unii fizicieni care au pus umărul la dezvoltarea mecanicii cuantice că e greșit și să pui întrebări despre sensul fizicii cuantice... Și insistă pe aspectul ăsta. Ceva ceva a citit omul, dar nu a înțeles exact subiectul.

4. Cică atunci când descoperim un electron, doar faptul că l-am căutat acolo îl face să apară acolo și să dispară din celelalte locuri. Din nou, ceva a citit el care sună cam așa, dar colapsul funcției de undă se explică în mod sigur în alți termeni. Ca mai jos, de exemplu.

Ce este funcția de undă?
În mecanica cuantică, fiecare sistem este descris de o funcție de undă, pe baza căreia se calculează probabilitatea obținerii unui anume rezultat al măsurării. Fizicienii folosesc litera greacă Psi (Ψ) pentru a referi la funcția de undă. Cu ajutorul funcției de undă, puteți calcula, de exemplu, că o particulă care intră într-un divizor de fascicule prezintă o probabilitate de 50% de a merge la stânga și de 50% de a merge la dreapta. Dar după ce ați măsurat particulele, știți cu o probabilitate de 100% unde se află. Aceasta înseamnă că acum trebuie să actualizați probabilitatea și, odată cu aceasta, funcția de undă. Această actualizare se mai numește colapsul funcției de undă. Colapsul funcției de undă nu este opțional. Este o cerință de observație. Nu observăm niciodată o particulă care este 50% aici și 50% acolo. Dacă o observăm - este aici sau nu este. Vorbind de 50% - are sens doar dacă vorbim despre o predicție.

5. Ajunge și la principiul incertitudinii la un moment dat. Ce a înțeles că ar fi? Că nu se poate măsura atât direcția, cât și poziția unei particule. Dacă ai informații despre unde e particula, nu știi încotro se îndreaptă. Principiul incertitudinii ar coda realitatea bizară de undă și particulă. În plus, pe timpul măsurătorii ciocnești particula (cu un foton) și iar nu știi încotro se îndreaptă. Cam pe lângă subiect, din păcate.

6. Mi-a plăcut că nu-l place pe Niels Bohr deloc și îl ceartă literalmente pe acesta că s-ar fi exprimat cu privire la dualitatea undă-particulă :) Dl. Moise, firește, știe mai bine. Bohr pare un încurcă-lume, la cum este prezentat. În schimb, vloggerul îi ia partea lui Einstein.

7. Explicația dată despre a inseparabilitatea cuantică nu are nicio legătură cu ce spune teoria cuantică. Deloc, deloc. Pur și simplu prezentarea făcută este caricaturală, pe lângă subiect. Nu se înțelege, practic,  omul nostru nimic din subiectul expus...

Ne explică printr-un exemplu, ca să ne prindem :) Cică dacă două particule se lovesc una de alta, avem două opțiuni. Opțiunea 1 - interpretarea Copenhaga, care ar spune că dacă descoperi că particulele au o inerție, atunci ele aveau un comportament și înainte de a se ciocni. Opțiunea 2 - e una bizară, „spooky action at a distance”, cum a spus Einstein. Dacă măsurarea în sine dă inerția unei particule, ne spune Moise, odată ce măsori particula A, afectezi și particula B. Dacă măsori particula A și descoperi că are 5 mii de km / s, instantaneu și B, care stă liniștită pe lună, o zbughește cu 5 mii de km / s !!!

Am făcut eforturi, dar nu am înțeles aproape nimic. Iar ce am înțeles, am înțeles că omul nostru este pe lângă subiect. Din nou.

Asemenea afirmații nici nu pot fi numite greșite! E ca și cum ai promite că îi dai unui prieten rețeta supei cu găluști și, în fapt, îi povestești cum să schimbe roata la mașină!

8. Din experimentul cu dublă fantă înțelege că e o demonstrație a superpoziției cuantice, că electronul e, în fapt... doi electroni înainte să intre în fante... „electronul trebuie să fie ambele pietricele aruncate în apă ca să producă acest model, deși el, săracul, este unul singur, ceea ce înseamnă că superpoziția cuantică este cât se poate de reală”. Dar, zice „fizicianul” de ocazie, când stai cu ochii pe fante, gata, electronul nu se mai comportă ca undă :) Nu asta este ideea, desigur, dar atât a priceput.

9. Către final ne spune, în trecere, că la CERN, se ciocnesc particulele lui Dumnezeu de niște ani încoace :) Nu se ciocnesc bosoni Higgs (că asta e particula denumită așa), că nu ne pricepem să-i generăm și să-i punem pe traiecte de coliziune. Prea mici, prea instabili. Bine, poate știe și „fizicianul” nostru chestiunea asta, și ne-a spus asta în glumă, lăsându-ne pe noi să ne batem capul cu afirmația lui misterioasă.

10. În fine, mi-a plăcut că a renunțat să spună ceva, orice, despre teorema lui Bell, care vine să arate că mecanica cuantică este corectă în ce privește inseparabilitatea cuantică. Este dificil de înțeles demonstrația lui Bell și, cel mai probabil, vloggerul nostru a renunțat la un moment dat, după ce s-o fi chinuit să înțeleagă ceva, orice, din ea.


Care-i problema?


Ok, pe Internet toată lumea vorbește despre ce vrea. E democrație, libertate de exprimare. Ce putem face? Nimic, desigur. Cel mult să indicăm aiurelile atunci când le observăm.

Problema este, dacă e să menționăm totuși una, că sub titluri serioase, precum „Misterul fizicii cuantice”, se ascund discursuri care nici problematice nu pot fi numite.

Omul este de bună-credință, cred. Dar nu are bunul-simț să se țină într-o zonă de subiecte pe care le poate înțelege cât de cât. Să înțelegi mecanica cuantică ai nevoie de timp pentru a procesa conceptele și a pricepe ce înseamnă, în fapt, diversele fenomene subsumate domeniului.

Cum nu devii brusc expert în inginerie genetică doar apucându-te să citești o cartea despre asta, tot așa nu prea poți să devii expert prin răsfoirea unei cărți într-o teorie cu multe subtilități și dificultăți conceptuale, cum este mecanica cuantică.

Aspectul cel mai comic mi s-a părut cum s-a introdus povestitorul în istoria mecanicii cuantice. Ține partea, critică diverși fizicieni, îi laudă pe alții, spune cine a avut dreptate și cine nu :) Zici că e din lumea lor, a lucrat cu ei la dezvoltarea teoriei :)

Notă: Dacă nu sunteți chiar familiarizați cu mecanica cuantică, dar ați vrea să știți esența, vă invit să citiți seria introductivă în 5 părți pe care am publicat-o în urmă cu ceva timp (toate articolele conțin și câte un material video cu ilustrări grafice excelente):
Mecanica cuantică. Catastrofa ultravioletă (1)
Mecanica cuantică. Dualitatea undă - particulă (2)
Mecanica cuantică. Ecuația lui Schrödinger (3)
Mecanica cuantică. Principiul incertitudinii (4)
Mecanica cuantică. Principiul excluziunii (5)
Mecanica cuantică. Inseparabilitatea cuantică (6)

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.
  • This commment is unpublished.
    Alexandru · 1 months ago
    :-)!
  • This commment is unpublished.
    Abel Cavași · 1 months ago
    Mulțumesc pentru efort!
    Dar este firesc ca oamenii să aibă păreri diferite despre un lucru neînțeles. „Mecanica cuantică” este NEÎNȚELEASĂ! Cine susține contrariul este un mare mincinos și un mare îngâmfat.

    Cât timp lucrurile nu sunt clare, vor exista asemenea oameni care vor emite păreri despre acele lucruri. Chiar acesta este UN CRITERIU pentru a stabili neclaritatea unui lucru: există mulți care își dau cu părerea despre acel lucru. În Matematică nu se întâmplă așa ceva tocmai pentru că lucrurile sunt clare.
  • This commment is unpublished.
    Catalin · 1 months ago
    Aricolul acesta e este un comentrariu tendentios si nu ajuta nimanui cu nimic in privinta cunoasterii. De regula Zaiafetii comenteaza cartile asa cum sunt, fara pozitii critice. Cartea in cauza are o receptie critica impartita, nimic diferit fata de nici o alt carte.  Cat despre faptul ca Moise intelege sau nu ceea ce spune asta e la libera interpretare a oricaruia. Numeni nu e telepat sa stie precis ce e in capul lui.

    Mai util ar fi fost daca la cele 10 puncte ai fi adus lamuriri ca sa ne convingem si noi de ceea ce se numeste a fi chipurile corect.

    Si nu Moise comenteaza despre orice subiect, cat si autorul acestui articol. Dar bine inteles numai autorul de aici e cel care vede totul corect.

    Ultimo, nici un autor nu e perfect. Cum nu e nici autorul articolului de aici.
    https://scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/8555-daca-am-putea-comunica-instantaneu-am-putea-trimite-mesaje-in-trecut.html

    unde, si mie mi se pare evident ca autorul nu prea stie despre ce vorbeste si il cam rastalmaceste pe Einstein dupa bunul plac.

    Oh, chiar am adaugat un comentariu ptr lamuriri, care acum este sters.  Eu zic ca blogul scientia este cam prea ingaduitoare cu proriile standarde de la o vreme. Adica, ne cam tzinem de prostii, mai pe sleau!

    • This commment is unpublished.
      Iosif A. · 1 months ago
      @Catalin Pe scurt:
      - sunt multiple articole pe scientia în care sunt menționate aiurelile prezentate ca discurs științific. ele pot fi evitate, desigur.
      - lămuriri sunt aduse prin linkurile din articol.
      - articolul indicat nu-l răstălmăcește pe Einstein. Cum e scris în articol, doar îl explică. Comentariul a dispărut, din păcate, din cauza unor probleme tehnice cu site-ul (s-au pierdut toate comentariile).
  • This commment is unpublished.
    Florin · 1 months ago
    Publicitatea negativă e tot publicitate nu-i asa :))
    • This commment is unpublished.
      Iosif A. · 1 months ago
      @Florin Așa se spune.
      Deci ar trebui să-mi mulțumească :)
      Sper totuși ca articolul să-și atingă și scopul lui inițial, de informare, pe lângă publicitatea gratuită :)
  • This commment is unpublished.
    Nelu · 1 months ago
    O particulă poate fi in acelaș timp în două locuri, doar dacă timpul are o anumită dimensiune, e mai lung ca lat.     
  • This commment is unpublished.
    Nelu · 1 months ago
    instant = timp fără dimensiune, t=0.
  • This commment is unpublished.
    Nelu · 1 months ago
    Ce e aceea undă? Care-i definiția undei?
  • This commment is unpublished.
    Costi · 1 months ago
    "Împotriva prostiei zeii înseși lupta in zadar!"
    Poate ca ar trebui sa deschideți si un canal Youtube. Aveți atâtea subiecte fascinanta prezentate la un nivel superior altora as ca...poate găsiți investitorii necesari sau sponsorii care vor sa ajuta acest neam sa iasă din analfabetismul funcțional pseudo-programat de decizii luate de indivizi nepotriviți in funcții nepotrivite...
    • This commment is unpublished.
      Iosif A. · 1 months ago
      @Costi Există un canal YouTube. Dar e imposibil de menținut (actualizat) și un canal YouTube și un site deocamdată.

Dacă găsești site-ul util, ne poți ajuta cu o DONAȚIE