Harta culturală globală Inglehart–Welzel
- harta arată unde se situează populația fiecărei țări pe o dublă axă: secular-rațional (divorțul, avortul, eutanasia și sinuciderea - sunt relativ acceptate) vs tradițional (accent pe religie, relația părinte-copil, valorile familiei tradiționale, împotriva divorțului, avortului, eutanasiei și sinuciderii, respect pentru autoritate) și supraviețuire (accent pe securitatea fizică și economică) vs afirmare de sine (accent pe toleranța etnică, drepturile minorităților sexuale, protecția mediului) -
Într-un articol recent pentru NYTimes, David Brooks, unul dintre cei mai importanți editorialiști ai ziarului, vorbește despre sfârșitul globalizării și despre începutul unor conflicte culturale globale. Iată cele mai importante idei:
• În urmă cu 25 de ani părea că lumea se unifică, căci democrația încă se răspândea, economiile lumii erau din ce în ce mai interdependente, Internetul unifica lumea, valori ca libertatea, egalitatea, demnitatea personală și drepturile omului păreau să se răspândească. Teoria dominantă spunea că pe măsură de națiunile deveneau mai prospere, aderau la valorile Occidentale. Exista o viziune optimistă a progresului și convergenței la nivel global.
• Dar lucrurile au luat o altă turnură. Între 2008 și 2019 comerțul global, raportat la PIB-ul global, a scăzut cu 5%. Noi taxe și alte bariere economice au încetinit comerțul, investițiile globale pe termen lung înjumătățindu-se între 2016 și 2019. Imigrația, de asemenea, a încetinit. Economia lumii pare a se împărți în zona vestică și zona chinezească. Globalizarea, ca forță motoare a afacerilor la nivel global, pare să se fi oprit.
• O teorie veche de peste 100 de ani, conform căreia lumea este prea interconectată economic pentru ca un război major să fie posibil, s-a dovedit eronată. Am avut cele două războaie mondiale, iar azi avem invazia neprovocată a Ucrainei de către Federația Rusă.
• Problema cu teoria enunțată mai sus este că, în fapt, comportamentul uman este motivat adesea de forțe mai profunde decât cele precum interesul economic și politic. Omul vrea să fie observat, respectat, apreciat, iar neîmplinirea acestor dorințe duce la resentiment și răzbunare. Iar mulți lideri, inclusiv în Occident, au exploatat aceste nemulțumiri ale unei părți ale populației pentru a prelua puterea. Lideri precum Putin și Xi Jinping practică filozofia resentimentului la scară globală, acuzând Vestul de umilirea țărilor lor. Liderul chinez, de pildă, vorbește despre „secolul umilinței”, care a constat în încercarea Vestului de a-și impune valorile.
• Cei mai mulți oameni sunt loiali națiunii din care se trag. Dacă au fost vremuri în care corporațiile păreau să concureze cu statele, mișcări naționaliste și-au propus restaurarea mândriei naționale.
• Mulți se consideră atașați de valorile culturale ale propriului popor, iar globalizarea a fost văzută ca un atac direct la aceste valori.
• Vestul a fost mereu în avangarda modernizării. Dar multe dintre ideile recente sunt greu tolerate de restul lumii. Dezbaterile despre gen, despre drepturile LGBTQ și despre dreptul persoanei de a-și stabili identitatea și valorile - par ridicole și inacceptabile pentru mulți.
La fel și ideea că rolul educației este de a le forma elevilor și studenților o gândire critică, care să le permită să pună sub semnul întrebării valorile propriilor familii.
Europa protestantă și țările vorbitoare de engleză par să fi format un club cultural cu valori diferite de restul lumii (vezi mai sus harta culturală globală).
• Oamenii doresc ordine, dar puține societăți sunt organizate ca cele Occidentale, în care reguli sociale și drepturi individuale există și sunt și respectate.
• Regimurile autocrate sunt astăzi competitori economici serioși ai Vestului, investind în 2020 circa 9 trilioane $ în infrastructură și tehnologie, pe când Vestul a investit 12 trilioane.
• Valori considerate universale în Vest, ca libertatea, democrația și demnitatea personală - nu sunt, în fapt, acceptate la nivel global.
• Regimurile autoritare precum China și Rusia țin aproape unul de celălalt și vor să stabilească zone de dominație. Regimuri iliberale, de asemenea, se apropie unele de altele, cum fac, în fapt, și democrațiile. Ziduri din ce în ce mai groase se ridică între aceste blocuri. Ucraina ar putea fi, în fapt, un prim teren de bătălie între sisteme politice antagonice în noua eră.
• Ce vedem astăzi este fără precedent, adică un conflict care se desfășoară simultan pe mai multe dimensiuni: politică, economică, psihologică, morală și religioasă, în care valorile Vestului sunt respinse de restul lumii. Liderii autocrați transformă în arme diferențele culturale, putând vorbi despre un veritabil „război cultural”. Dar opțiuni anti-Occidentale sunt și în cadrul națiunilor Occidentale.
• Mulți locuitori ai planetei se simț nerespectați de Vest. Și susțin lideri autoritari, care le folosesc resentimentele pentru propria lor măreție, dar care nu pot răspunde dorinței de respect pentru ceea ce sunt a cetățenilor. Pentru că, în realitate, doar democrația și liberalismul sunt bazate pe respect pentru demnitatea celuilalt și doar democrația și liberalismul pot răspunde dorințelor fundamentale ale individului.
• Chinezii par convinși azi că alianța Occidentală anti-Putin va eșua, pentru că populația Vestului nu va tolera sacrificii de natură economică. Dar probabil că sistemul moral și ideile Occidentale vor rezista însă...
Sursa: NYTimes
