La finalul anului 2020 părea dificil de imaginat un an mai rău pentru dezinformarea de pe rețelele sociale, luând în calcul intensitatea alegerilor prezidențiale și trauma provocată de COVID-19. Dar 2021 s-a ridicat la nivelul așteptărilor 😀, începând cu insurecția de pe 6 ianuarie din SUA și continuând cu multe informații false și denaturări despre vaccinurile împotriva COVID-19.


Pentru a ne face o impresie cu privire la ceea ce anul 2022 ne-ar putea rezerva, am întrebat trei specialiști cu privire la evoluția dezinformării pe rețelele sociale.


În lipsa reglementărilor, dezinformarea se va acutiza

Anjana Susarla, Profesor de sisteme informaționale, Universitatea de Stat din Michigan:

Chiar dacă dezinformarea a existat dintotdeauna în media - gândiți-vă la faimoasa farsă din 1835, când un ziar american a susținut că există viață pe Lună - apariția rețelelor de socializare a venit cu creștere în ce privește sfera, distribuirea și impactul acesteia. Platformele rețelelor de socializare s-au transformat în „utilități” publice, cu un impact major asupra modului în care este percepută lumea în general, lucru ce face din dezinformarea pe care o facilitează o problemă fundamentală pentru societate.

Atunci când vorbim despre dezinformare, trebuie avute în vedere două mari provocări.

Prima este legată de lipsa unor mecanisme de reglementare. Implementând transparentizarea și oferind utilizatorului un grad mai ridicat de acces și control asupra datelor personale, poate reprezenta un pas înainte, atunci când vine vorba de a ne adresa acestor provocări generate de dezinformare. Este însă nevoie și de un control independent, inclusiv de instrumente care să evalueze algoritmii de funcționare ai rețelelor sociale. Acestea pot stabili modul în care alegerea datelor prezentate pe aceste rețele pot afecta modul în care oamenii percep informația.

Cea de-a doua provocare este aceea că predispozițiile cognitive (eng. bias) rasiale și de gen din cadrul algoritmilor folosiți de rețelele de socializare pot amplifica fenomenul dezinformării. În vreme ce companiile de profil au instituit mecanisme care să indice sursele credibile de informare, soluții precum etichetarea postărilor ca dezinformări nu au capacitatea de a rezolva prejudecățile. Evidențierea surselor relevante, de exemplu cu privire la informațiile medicale, îi pot ajuta doar acei utilizatori care au un grad ridicat de cunoștințe în domeniu, dar nu și pe cei mai puțin pregătiți, care de cele mai multe ori fac parte din categoria minorităților.

O altă problemă o constituie nevoia de a privi către acele locuri în care utilizatorii identifică dezinformări. TikTok de exemplu, este, în bună parte, în afara verificărilor guvernamentale. Mai mult, dezinformarea care are ca țintă minorități, în special de cele vorbitoare de limbă spaniolă, este mult mai nocivă de cea care are ca țină comunitățile majoritare.

Cred că lipsa unor mecanisme independente de verificare, lipsa transparenței în verificarea informațiilor și predispozițiile cognitive rasiale și de gen caracteristice algoritmilor folosiți de platformele de socializare sugerează că este nevoie urgent de reglementări în 2022.


Intensificarea dezbinărilor și a cinismului

Dam Hee Kim, Profesor asistent de comunicare, Universitatea din Arizona:

„Fake News” este departe de a fi un fenomen nou, dar cu toate acestea, implicațiile sale au devenit mult mai profunde în perioada recentă. Dezinformarea cu privire la COVID-19 a costat multe vieți în întreaga lume. Informațiile false și înșelătoare despre alegeri pot zgudui fundația democrației, de exemplu, prin erodarea încrederii pe care cetățenii o au în sistemul politic. Cercetările pe care le-am efectuat cu S Mo Jones-Jang și Kate Kenski pe subiectul dezinformării în timpul alegerilor, unele publicate, iar altele încă nu, au scos în evidență trei aspecte esențiale.

În primul rând, folosirea rețelelor sociale, creată inițial pentru a interconecta oamenii, poate facilita deconectarea socială. Rețelele sociale au devenit pline de informații false. Acest fapt determină consumatorii de știri de pe rețelele de socializare să divină din ce în ce mai cinici, nu doar în ceea ce privește instituțiile consacrate, politicienii și media, dar și împotriva celorlalți utilizatori.

În al doilea rând, politicienii, media și votanții au devenit țapi ispășitori pentru prejudiciile cauzate de știrile false. Puțini dintre aceștia creează dezinformare însă. Cea mai mare parte a dezinformării este produsă de entități străine și de grupări politice obscure care diseminează știri false cu intenția de a atinge țeluri ideologice sau financiare. Cu toate aceste, cetățenii care consumă aceste produse pe rețelele de socializare au tendința de a blama politicienii, media sau alți utilizatori.

În al treilea rând, oamenii care vor să fie informați corect, nu sunt imuni la dezinformare. Oamenii care preferă să proceseze, structureze și înțeleagă informația într-un mod care să fie coerent și semnificativ, au tendința de a deveni din ce în ce mai cinici după ce sunt expuși la „fake news”, prin comparație cu oamenii care sunt mai puțin sofisticați din punct de vedere al înțelegerii politice. Aceștia devin frustrați de nevoia de a filtra prin atât de multă informație falsă. Acest lucru reprezintă o problemă, pentru că democrația depinde de existența unor cetățeni angajați și raționali.

Privind la ceea ce ne poate aduce 2022 - este important de avut în vedere cinismul acesta. S-a vorbit mult despre educația cu privire la media, în special pentru a-i ajuta pe cei mai puțin sofisticați sub aspect politic. Mai mult decât atât, este important să identificăm moduri de a explica originea știrilor false din mediul rețelelor de socializare, de a-i indica pe cei care le diseminează, de a explica de ce anumite grupuri sau entități le produc și care sunt grupurile cele mai vulnerabile. Aceasta ar fi o metodă de a reduce tendința de creștere a cinismului în rândul cetățenilor.

În loc că aruncăm vina pe alții pentru efectele pe care le au știrile false, produse de entități străine și grupuri obscure, oamenii trebuie să găsească o metodă de a-și regăsi încrederea unii în alții. Diminuând efectele dezinformării se va contribui la viziunea mai amplă de depășire a diviziunilor sociale.


Propagandă cu alt nume

Ethan Zuckerman, Profesor Asociat de Politici Publice, Comunicare și Informație, UMass Amherst:

Mă aștept ca ceea ce numim astăzi „dezinformare” să ajungă să fie numită „propagandă” în cursul 2022, așa cum este sugerat de sociologul și specialistul media Francesca Tripodi în viitoarea ei carte, „The Propagandist Playbook”. Cea mai mare parte a dezinformării nu este doar un simplu rezultat al înțelegerii eronate a mesajului. Este în fapt produsul unor campanii de promovare a unor agende politice sau ideologice.

O dată ce se înțelege că Facebook și alte platforme de socializare sunt câmpurile de luptă pentru astfel de campanii politice contemporane, putem renunța la ideea că informațiile corecte sunt singurele de care avem nevoie pentru a corecta ce cred oamenii. Ceea ce se întâmplă în realitate este un amestec mai complex de persuasiune, afilieri tribale și transmiterea de semnale specifice, care se manifestă în multiple zone, de la rețele sociale la rezultatele obținute pe motoarele de căutare.

Pe măsură ce se apropie alegerile din 2022, este de așteptat ca platforme precum Facebook să atingă  punct critic în vehicularea de informații false, pentru că anumite neadevăruri au fost integrate în discursul asociat afilierii politice. Cum vor gestiona aceste rețele sociale situația, în scenariul în care neadevărul este parte din discursul politic?





Traducere de Vlad Constantin VOINEA după TheConversation
Credit imagine: depositphotos.com 

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.