Câteva zeci de psihologi din lumea întreagă au semnat o scrisoare deschisă președintelui Putin, explicându-i ce i se întâmplă și de ce trebuie să oprească războiul. Nu e clar care a fost motivația psihologilor, dar mi-e greu să cred că naivitatea, pentru că un astfel de demers, dacă nu are alt obiectiv, asta arată: naivitate nemărginită. Iată ce spun psihologii. Și de ce scrisoarea lor nu va avea niciun efect.


Principalele idei din scrisoare, care poate fi lecturată în integralitate aici (eng.), sunt următoarele:
instigarea la război generează sentimente de insecuritate în rândul populației (ruse), ceea ce, pe termen scurt, accentuează sentimentul de identitate națională și admirația pentru lider, dar pe termen lung vor exista efecte negative pentru liderul responsabil pentru război.
războiul creează probleme economice, oamenii compară situația lor dinainte și cea din timpul războiului, iar constatarea involuției duce la rezistență, proteste și revoluție.
războiul presupune dezinformare, liderii se înconjoară de „yesmeni”, existând riscul ca până la urmă adevărul să iasă la vedere.
măcinați de insecuritate, oamenii vor vrea explicații pentru ce se întâmplă, iar în final vor descoperi cine e vinovat pentru război.
pe fondul „revelațiilor” pe care le va avea populația rusă, statul va fi și mai brutal în reprimarea celor care i se opun, dar asta duce la o și mai mare izolare a liderului, crescând riscurile fizice pentru acesta.
în final, psihologii îi spun că soluția este simplă: Putin să înceteze războiul.


De ce un astfel de apel nu are niciun efect?


În esență, un astfel de demers nu are cum să aibă vreun efect asupra a ceea ce se întâmplă. Cât de comică vi se pare următoarea evoluție a situației: Putin citește scrisoarea, își dă seama de adevărurile profunde din ea, brusc vede „adevărul”, iese la TV și spune că nu și-a dat seama că războiul provoacă suferință, că oamenii mor ori sunt mutilați pe viață, că l-a apucat și frica de populația rusă care nu va trece ușor pentru problemele create de sancțiunile economice și, gata! a și ordonat trupelor ruse să revină acasă? A, și să și dea soldații ruși cu mătura pe unde pot, la întoarcere, să nu mai rămână așa  mult moloz pe asfalt? Deci? Cât de credibil este? Deloc? De acord. Deci cam de pomană scrisoare, nu?

Pe de altă parte, Putin și rușii au o altă perspectivă asupra lumii. Ei „culeg” din realitate, ca toată lumea, fragmentele care le confirmă o viziune asupra lumii care are, în fapt, un caracter permanent în lumea rusă de-a lungul istoriei - și anume că ei sunt importanți („mare putere”, „valori tradiționale” etc.), dar sunt săraci pentru că Occidentul îi urăște (nu e foarte clar de ce și nici nu interesează pe nimeni...).

Psihologii vorbesc despre suferințele oamenilor. Dar nimănui nu-i pasă însă de suferințele altuia, atâta vreme cât nu este afectat în mod direct. Cu atât mai puțin lui Putin. Faptul că mor mii de civili ucraineni, că soldații ruși ard ca șoarecii prin tancurile ale căror comandanți nu prea știu ce fac, că Ucraina, în ansamblu, este întoarsă cu 50 de ani înapoi din punct de vedere economic, că populația rusă va suferi din punct de vedere economic (ca urmare a sancțiunilor lumii libere) pentru zeci de ani de acum încolo - nu-i produce nicio suferință lui Putin. Dar Putin nu este special, ci aș spune un exemplar banal al speciei umane, nu prea inteligent, mai degrabă pitic, nu prea frumos (deși botoxat), cu semne normale de decrepitudine la cei aproape 70 de ani. Tu când ai plâns ultima dată și ți-ai vândut frigiderul pentru a ajuta o familie care trăiește la limita supraviețuirii în județul Buzău? Exact...

Acesta este elementul central, cred, al înțelegerii a ceea ce se întâmplă și lăsării deoparte a oricăror speranțe că lucrurile se vor îmbunătăți prea curând: psihologia umană. Putin este focalizat pe victorie, pentru a nu se simți umilit. Indiferent de costuri. Pentru că omul își pune propriile sentimente deasupra a orice altceva. Ce simți tu este cel mai important lucru din lume. Orice s-ar întâmpla cu restul lumii, atâta vreme cât nu este afectat personal, îi este lui Putin, în mare măsură, indiferent.

Astăzi presa se minunează de minciunile incredibile debitate de Putin, ministrul de externe Lavrov („nu am atacat Ucraina”) și alți funcționari ruși. Cică minciunile nu sunt nici măcar „rafinate”, cum se exprima un jurnalist. Dar e uimitor să vezi că jurnaliștii se așteaptă la un discurs „rațional” din partea politicienilor după invazia Ucrainei. Ce ar putea să spună? Că le pare rău că sunt vinovați de moartea a, deocamdată, zeci de mii de oameni (de ambele părți)? Că nu s-au gândit că o să transforme atât de rapid Rusia în Coreea-de-Nord-II? Sigur, și ei știu că sunt ridicoli și că așa vor intra în cărțile de istorie, dar vor fi demult morți când se vor scrie acele cărți și nici nu prea au de ales în situația dată...

Populația rusă, pe de-o parte, susține războiul (Citește și: De ce rușii nu vor face revoluție și nu-l vor înlătura pe președintele Putin); cei care-și imaginează că rușii, în majoritate, stau cu inima strânsă prin casele lor, rugându-se la Dzeu să-i ajute pe „frații” ucraineni, din păcate dau dovadă de naivitate. Pe de altă parte, controlul statului este atât de strâns, încât nu prea e de imaginat că se va putea întâmpla ceva în viitorul previzibil, chiar dacă nivelul de nemulțumire va crește cu timpul.

Rușii se simt victime ale Occidentului. Rușii, în bună parte, cred că Ucraina este astăzi pro-Vest pentru că a fost manipulată de Occident, nu pentru că așa ar vrea oamenii. De ce ar vrea cineva să trăiască într-o țară liberă, cu speranțe de prosperitate, pe măsură ce se integrează în Vest? Nu? :)

Sigur, rușii invidiază Occidentul și-și trimit copiii să trăiască acolo, dacă pot (Citește și: Elitele rusești urăsc, desigur, Occidentul, dar familiile lor învață și trăiesc în Vest). Dar mulți trăim cu opinii de acest gen, contradictorii, pe diverse subiecte.

Credit imagine depositphotos.com 

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.


Dacă găsești site-ul util, ne poți ajuta cu o DONAȚIE