În imagine, stânga, William Bruce Jenner (câștigător de medalii olimpice la decatlon); în dreapta, Caitlyn Marie Jenner (în 2015 William Bruce s-a identificat ca persoană transgen și și-a schimbat și numele). Mai multe, aici.

Acest articol nu este unul de opinie. Încercăm doar să explicăm, într-un limbaj cât mai simplu, subiecte de care ați auzit și de care veți mai auzi: ce înseamnă identitatea de gen, pe de-o parte, și la ce se referă un al treilea sex, pe de alta. Și, de asemenea, vrem să prezentăm care sunt posibilele implicații sociale, dacă anumite propuneri de recunoaștere a identității de gen vor fi legalizate.


Sexul (feminin sau masculin) care ne este atribuit în mod oficial la naştere (feminin sau masculin) se bazează pe caracteristicile noastre fizice. Dar e posibil ca identitatea noastră de gen, adică modul în care simţim şi ne gândim la genul nostru, să fie diferită de sexul nostru biologic.

O persoană transgen este o persoană care are o identitate de gen diferită (sau care îşi exprimă identitatea de gen în mod diferit) faţă de genul care i-a fost atribuit la naştere. Cu alte cuvinte o persoană care anatomic este femeie (sau bărbat) se simte bărbat (sau femeie). Modul în care se identifică persoana este diferit de sexul său biologic. Dar lucrurile sunt încă și mai complicate, unii dintre cei catalogați „transgen” nu se simt nici femeie, nici bărbat, iar unii și femeie, și bărbat.


Cum e posibil ca cineva să se simtă diferit față de cum arată?

Nu există o teorie general acceptată privind fixarea psihologică a genului, dar preocupările privind explicarea acestei situații durează de sute de ani. Nu ne propunem aici să trecem în revistă aceste teorii, ci doar să explicăm un lucru simplu: cum se simte cineva nu poate fi disputat de altcineva, indiferent de opiniile acestui altcineva. Ce înseamnă asta? Două lucruri:
1. că este imposibil să știi cum se simte altcineva, dacă nu ai simțit / simți la fel.
2. să-i spui cuiva că nu este în regulă pentru că se simte diferit față de cum crezi tu că ar trebui să se simtă este lipsit de logică.

Iată un exercițiu de imaginație care ar putea simula, într-o oarecare măsură, ce se pare că se întâmplă cu o persoană transgen: cum te-ai simți, apropo de identitatea de gen, dacă mâine dimineață, când te trezești, ai observa că nu mai ai corpul pe care-l aveai când te-ai culcat, ci unul de alt sex? Posibil ca acesta să fie sentimentul încercat cel puțin de unii care nu se identifică cu sexul biologic.


Ce este disforia de gen?

Disforia de gen se referă la sentimentele pe care le încearcă persoanele transgen atunci când se confruntă cu discrepanța dintre sexul biologic și genul diferit care le caracterizează psihologic.

Cum se manifestă disforia de gen:
- ești sigur că psihologic ești diferit de identitatea ta biologică (femeie sau bărbat);
- există o puternică tendință de a ascunde / elimina semnele sexului biologic (sâni, păr facial etc.);
- există o repulsie față de organele genitale personale.


Schimbarea sexului

Unele dintre persoanele transgen urmează proceduri medicale complicate (terapie cu hormoni, operație de schimbare a sexului) pentru a ajunge la un acord între cum se simt și cum arată.

Dar unii nu sunt dispuși la această schimbare. Iar unele țări sunt dispuse să recunoască schimbarea genului fără formalități medicale. Iar aici apar unele complicații...


J. K. Rowling

De exemplu, în iunie a.c. J. K. Rowling, autoarea faimosului roman Harry Potter, a scris un fel de scrisoare pe propriul site despre „problematica sexului și a genului”.

Iată o speță prezentată de  Rowling: o lesbiană și activistă pentru drepturile femeilor, Magdalen Berns, era susținătoarea ferventă a ideii că lesbienele nu ar trebui să se încurce cu femeile transgen (adică bărbați, din punct de vedere biologic, dar care se cred femei și, în plus, clamează că sunt și lesbiene...). Sigur, într-un astfel de caz, nu mai știi cine e ce, apărând și riscul ca bărbați să se „intituleze” femei și lesbiene, dar să nu fie.

Autoarea mai afirmă că există în prezent o „explozie” a numărului femeilor care vor să-și schimbe sexul, dar și a celor care vor să revină la sexul original, sub diverse pretexte.

Pe de altă parte, Rowling spune că cercetările în domeniu arată că între 60 și 90% dintre adolescenții care prezintă disforie de gen ajung să scape de această problemă (reajungând, așadar, la o identitate între cum se simt și sexul biologic).

Principala problemă pe care o vede J. K. Rowling, care susține drepturile persoanelor transgen, conform propriilor afirmații, este următoarea: persoanele transgen vor să fie recunoscute astfel fără să treacă prin procedura medicală (hormoni, schimbare sex). Practic, dacă un bărbat spune că se simte femeie (și invers), aia e, va primi un certificat de recunoaștere a „noului” gen. Dar această abordare, spune scriitoare, pe de-o parte, erodează categoria „femeii” ca o clasă biologică și politică, iar pe de altă parte oferă acoperire „prădătorilor” de toate tipurile.

Și mai sunt și alte aspecte practice: la ce toaletă merge un bărbat care se simte femeie? Care va fi reacția socială dacă la toaleta de femei merg și bărbații care afirmă că sunt femei? La urma urmelor, întrebarea este: dacă nu va fi nicio metodă de a stabili cu certitudine identitatea de gen, nu intră asta în contradicție cu regulile diferite care se aplică, în societate, femeilor și bărbaților?

Dar ne putem gândi și alte zone unde identitatea de gen va duce la situații ciudate: în sport, unde diferențe naturale dintre bărbați și femei (diferența de forță fizică, de exemplu) impun ca cele mai multe sporturi să fie pe sexe. Va fi o luptă egală, de exemplu, dacă un boxer se va intitula femeie și va concura la box feminin?

La toate aceste potențiale situații problematice menționate mai sus trebuie găsite și soluții care să prevină abuzurile și alte tipuri de inegalități.


INTERSEX. Ce s-a întâmplat în Germania? Vanja a schimbat regulile

În decembrie 2018 constituția germană a fost schimbată, pentru a permite înregistrarea unui al treilea gen. Modificarea constituției a venit ca urmare a unei decizii a unei instanțe germane. Ca urmare a acestei modificări legislative, documente oficiale precum permisul de conducere ori certificatul de naștere au și o a treia opțiune „diferit” (ger. „divers”) la câmpul „sex”, unde până recent erau disponibile doar cele două opțiuni clasice: bărbat sau femeie.

Dar pentru ca o femeie (bărbat) să-și poată schimba genul în documente (din femeie în bărbat și invers), trebuie să treacă întâi prin procedura de schimbare de sex.

Cum s-a ajuns aici? De la o persoană identificată prin numele Vanja. Născută în 1989, încercările acesteia de a-și schimba genul de la femeie la „intersex/diferit” au fost refuzate de autoritățile germane. Documentele oficiale ale Vanjei spuneau că e femeie, dar asta a dus la probleme sociale, pentru ceilalți înțelegeau că este, pe baza apariției fizice, bărbat. Inițial Vanja a luat în calcul schimbarea documentelor de identitate și schimbarea sexului (în documente, de la femeie la bărbat), dar ulterior s-a răzgândit, căci ar fi însemnat, după cum spune, să-și fi ignorat adevărata identitate, care este „intersex”, nici femeie, nici bărbat.

Vanja a dat în judecată statul german. După ce cazul a stat în instanță 4 ani, în noiembrie 2017 Curtea Constituțională Federală din Germania a solicitat Guvernului să modifice legislația, pentru a include un al treilea sex. E de menționat că în Germania exista deja posibilitatea ca pe documentele oficiale să poți figura, în ce privește sexul, ca „nedeterminat” (nu se bifa nimic în document, rămânea alb la rubrica „sex”).  Astfel Germania a ajuns prima țară în care părinților li se permite să stabilească pentru copii lor un al treilea sex.


Dar cum poți fi intersex? E tot o chestiune de cum te simți ori poate fi și demonstrată științific?

Iată ce spune Biroul pentru drepturile omului al Națiunilor Unite:
„Persoanele intersex sunt născute cu anumite caracteristici sexuale (incluzând organele genitale și exprimări cromozomiale) care nu se încadrează în noțiunile binare care definesc corpul unei femei sau al unui bărbat.
Intersex - este un termen general pentru a descrie o largă plajă de variații corporale. În anumite cazuri trăsăturile intersex sunt vizibile la naștere, în timp ce altele nu sunt vizibile până la pubertate. Anumite variații cromozomiale pot să nu aibă nicio exprimare care să fie evidentă la nivelul corpului uman. Între 0,05 și 1,7% din populația lumii se naște cu trăsături intersex. 1,7% este și numărul estimat de persoane cu păr roșu.
A fi intersex se referă la caracteristicile sexuale biologice și este separat de orientarea sexuală ori identitatea de gen. O persoană intersex poate fi heterosexuală, homosexuală, bisexuală, asexuală și se poate identifica drept bărbat, femeie, ambele concomitent sau niciuna din cele menționate.”

 

 

 

Aici putem trage o concluzie: în Germania nu s-a legiferat privind identitatea de gen, ci despre persoanele intersex (persoane care prezintă trăsături specifice ambelor sexe).



România

În România a fost propusă recent modificarea Legii educației. Modificarea, printre altele, ar include interzicerea „activităților în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen, înțeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași”. Legea a fost atacată la Curtea Constituțională.


Ce se întâmplă de fapt?

La nivel global am putut vedea în ultimele zeci de ani o redefinire a sexualității, căsătoriei, diviziunii muncii în familiei (incluzând rolul în creșterea copiilor). Multe țări acceptă căsătoria între homosexuali. În multe țări, cum e și cazul României, și bărbații pot beneficia de concediu de creștere a copilului.

Accesul masiv la educație început în a doua jumătate a secolului trecut a avut efecte asupra vieții de familie, căci în acest fel, printre altele, femeile au devenit mai puțin dependente de soți. Această modificare tectonică, o reașezare a rolurilor din familie, a dus la turbulențe inevitabile în viața de familie, la creșterea ratei divorțurilor etc.

Aceste transformări masive vin la pachet și cu solicitări de drepturi pentru minoritățile care multă vreme nu au avut o voce, cum este și cea a persoanelor transgen.

Indiferent de ce cred unii și alții, societatea este într-o continuă transformare. Opoziția acerbă la aceste transformări nu va opri schimbarea, atâta vreme cât trăim într-o societate democratică. Chiar și societățile conservatoare, cum probabil putem denumi societatea românească, nu sunt imune la aceste transformări sistemice ale lumii moderne.


Dacă aveți propria opinie, vă rugăm să o menționați într-un comentariu. Comentariile lipsite de bun-simț vor fi șterse.


Credit imagine: liveabout.com

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro