Universul: reţetă şi ingrediente este un vast articol (publicat în 8 părţi) scris pentru ziarul Accent Montreal din Montreal, Canada de Adrian Buzatu. Articolul este publicat şi pe site-ul nostru şi pentru cea mai mare parte (pentru primele şase părţi) există şi fişiere audio disponibile, pe care le puteţi asculta aici.

Articolul este foarte bine scris, fără a se pierde în terminologie tehnică, fiind realmente un excelent material de popularizare a ştiinţei. Dacă nu rezistaţi să citiţi tot articolul dintr-o dată, luaţi-l în pastile, câte o parte pe zi...

Partea I

"Dacă Universul ar fi o prăjitură, cum l-aţi putea crea? Care este reţeta după care Universul a fost construit? Care sunt ingredientele de bază necesare? În această serie de articole vom trece în revistă cum au răspuns oamenii de ştiinţă la această întrebare de-a lungul timpului, ajungând până în ziua de astăzi, când la Geneva a fost lansat recent cel mai complex instrument ştiinţific construit vreodată, acceleratorul Large Hadron Collider, tocmai pentru a perfecţiona răspunsul nostru la întrebările: Care este reţeta şi care sunt ingredientele elementare ale Universului? ".

Citiţi tot articolul aici.

 

Universul vizibil

Universul vizibil

Partea a II-a

"Următoarea schimbare de paradigmă (adică a modului în care omenirea înţelege Universul) a avut loc exact acum 200 de ani, când chimistul britanic John Dalton a descoperit... atomii. Fiecărui element chimic îi corespundea câte un tip de atom, atomii se combinau după legi încă necunoscute pentru a crea diverse tipuri de molecule, iar moleculele generau diversitatea de substanţe din jurul nostru."

Citiţi tot articolul aici.

 

 

Partea a III-a

"În acest articol vom explora împreună fascinanta poveste a descoperirii nucleului atomic. S-a întâmplat în 1909 în cel mai bine dotat laborator din lume - la Universitatea Cambridge, Marea Britanie - sub comanda celui mai bun experimentator din lume: Ernest Rutherford. Rutheford dorea să testeze dacă modelul stafidelor din cozonac descria cu acurateţe atomul."

Citiţi tot articolul aici.

 

Partea a IV-a

"Descoperirile ştiinţifice s-au succedat apoi cu rapiditate, iar până în 1932 s-a cristalizat o nouă viziune asupra Universului. În primul rând, fizicienii au rafinat modelul teoretic al atomului. Similitudinea între un sistem planetar şi un atom era de fapt imperfectă, căci dacă o planetă se poate deplasa în principiu la orice distanţă în jurul Soarelui, un electron se poate roti doar la distanţe precise în jurul unui nucleu."

Citiţi tot articolul aici.

 

Partea a V-a

"Fiecare material este format din atomi, iar atomii sunt formaţi din nuclee pozitive şi electroni. Atomii din material interacţionează electric unii cu alţii şi, când se face suma forţei electrice, rezultă o forţă electrică totală care este percepută la nivel macroscopic ca şi forţă de frecare, sau forţă de tensiune superficială, sau forţă elastică, sau forţă de reacţiune normală. "

Citiţi tot articolul aici.

 

Partea a VI-a

"Forţa electromagnetică ne este familiară din viaţa de zi cu zi, sub cele trei aspecte ale sale: forţa electrică, forţa magnetică şi lumina. Mai mult, toate forţele din viaţa de zi cu zi sunt de fapt manifestări la scară mare ale forţelor electrice dintre electronii atomilor din diferitele substanţe. Astfel, nu sunt forţe fundamentale forţa de frecare, forţa elastică, forţa de reacţiune normală sau forţa de tensiune superficială."

Citiţi tot articolul aici.

 

Partea a VII-a

"Primele stele erau mari aglomerări de hidrogen şi heliu. Cu cât mai mari, cu atât era mai intensă gravitaţia în centrul norului gazos, şi cu atât mai mari presiunea şi temperatura. Dincolo de un anume punct, începeau să aibă loc reacţii termo-nucleare. Cu alte cuvinte, patru nuclee de hidrogen se transformau într-un nucleu de heliu. Era aşadar o reacţie nucleară, însă în urma ei era produsă energie, de unde termenul de termo."

Citiţi tot articolul aici.

 

Partea a VIII-a

"Vom vorbi în acest articol despre una din aceste descoperiri surprinzătoare: radiaţiile cosmice, care au dus apoi la descoperirea ... antimateriei şi nu numai. Pentru aceasta, trebuie să ne întoarcem puţin în timp. În 1896 a fost descoperit de fizicianul francez Becquerel un fenomen prin care anumite elemente chimice, precum uraniul, emit radiaţii, adică particule subatomice aruncate cu viteză mare din interiorul atomului."

Citiţi tot articolul aici.

 

Scurtele fragmente prezente în acest articol între ghilimele sunt preluate din articolul original, care poate fi citit integral aici.

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro