Dune. Credit: Pexels
Dunele creează o imagine suprarealistă, parcă de pe de altă lume, în special, cred, pentru cei care le-au văzut doar în filme, ca... Dune, sau la TV, în documentare. Dar dunele au diverse origini, constituenți diferiți, culori diferite și nu sunt atât de răspândite în deșert pe cât am putea să presupunem.
1. Nu toate dunele sunt făcute din nisip
Dunele se creează atunci când particule de mici dimensiuni se acumulează pe suprafețe uscate, cu ajutorul unui vânt moderat ca intensitate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
• Medicamentele care promit că decongestionează căile respiratorii, pe bază de fenilefrină, precum theraflu, sunt ineficiente. De ce se comercializează? Ca în cazul multor pastile, pentru că se cumpără...
• În România pare să suntem cuceriți de jocurile de noroc.
Dar și armata SUA pune la dispoziția militarilor săi dislocați în afara țării mai mult de 3.000 de jocuri de tip „slot machine”. Sigur, și nivelul dependenților este mare, în raport cu populația generală (dublu).
Și partea bună este că armata câștigă mai bine de 100 de milioane de dolari anual din acest „ajutor” oferit soldaților.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
„Patul lui Procust” își are rădăcinile în mitologia greacă, unde Procust, cunoscut și sub numele de Damastes sau Prokoptas, era un tâlhar care îi teroriza pe călătorii de pe drumul dintre Atena și Megara.
Conform relatărilor lui Plutarh și Apollodor, el avea o metodă crudă de a-și trata victimele: îi obliga să se întindă pe un pat de fier. Dacă omul era prea scund, îl întindea până îi rupea oasele; dacă era prea înalt, îi reteza picioarele pentru a se potrivi lungimii patului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Cafeaua, consumată de milioane de oameni în fiecare dimineață, nu doar că te ajută să te trezești, dar este și cunoscută pentru efectul său de purgativ. Pentru mulți, o ceașcă de cafea este sinonimă cu nevoia urgentă de a merge la toaletă. Dar de ce se întâmplă acest lucru? În acest articol, vom explora cum cafeaua stimulează sistemul digestiv și produce acest efect laxativ.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Inițial am vrut să scriu un articol bine dozat cu beneficiile mersului pe jos asupra sănătății, așa cum rezultă acestea din studiile recente pe acest subiect.
M-am răzgândit. M-am răzgândit pentru că nu cred că articolul, în acea formă, și-ar atinge obiectivul, și anume de a convinge cât mai mulți oameni să... meargă pe jos. Poate alte argumente sunt mai bune decât cele reflectate în câteva statistici și recomandări de natură medicală.
Nu sunt convins că articolul își va atinge obiectivul nici în forma actuală, dar poate are mai multe șanse 😀
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Populiștii de extremă dreaptă par să se bucure de o ascensiune în lumea occidentală. Pentru cei care nu susțin aceste partide, atractivitatea acestora poate fi derutantă și neliniștitoare. Aceste partide par să joace cu fricile oamenilor și oferă răspunsuri banale la probleme dificile.
Matematica inferenței și a cunoașterii umane ne poate ajuta să înțelegem ce face ca aceasta să fie o formulă câștigătoare.
Deoarece politica se rezumă în mare parte la comunicare, matematica teoriei comunicării ne poate ajuta să înțelegem de ce alegătorii sunt atrași de partidele care folosesc mesaje simple și puternice în campania lor, precum și modul în care au succes folosind mesaje extrem de discutabile.
- Detalii
- de: Dorje C. Brody
- Blogul Scientia
Unul dintre subiectele cele mai dezbătute în lumea filozofică astăzi este cel al liberului-arbitru. Sunt două tabere, una care susține că legile naturii nu permit liberul-arbitru, cealaltă care spune că avem liber-arbitru.
O carte scrisă de neuroendocrinologul american Robert Sapolsky, „Determined: A Science of Life Without Free Will”, a fost un element care a stimulat recent această discuție. Am scris câteva rânduri la puțin timp după publicarea acestei cărți (vezi aici).
Daniel Dennett este unul dintre cei mai faimoși și respectați filozofi americani. Poziția acestuia este fermă: avem liber-arbitru.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În 2024 se vor împlini 16 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 9.000 de articole. Plus o carte. Iată cele mai bune articole publicate în anul 2023 pe scientia.ro.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Dacă populația Terrei ar avea rata de fertilitate din SUA, în circa 300 de ani s-ar ajunge la un maxim de 10 miliarde (circa 2085) la mai puțin de 2 miliarde.
Populația planetei a tot crescut în ultimele 200 de ani, fiind probabil ca mulți dintre noi să creadă că acest trend se va menține pe termen lung. De exemplu, în ultima sută de ani s-a ajuns de la 2 la 8 miliarde de oameni. De la această idee s-a ajuns și la diverse teorii ale conspirației, care, în esență, vorbesc despre acțiunile „elitelor” care urmăresc depopularea planetei, pentru că am fi prea mulți.
Dar fără nicio acțiune premeditată și concertată a „elitelor”, prin simple decizii individuale, populația se va reduce dramatic.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ce emoții poate stârni vocea unei femei care vorbește calm despre... ceva? Nicio emoție, cel mai probabil, pentru noi. Dar pentru animale lucrurile stau altfel, se pare.
New Scientist a publicat pe canalul de YouTube un scurt clip în care arată, comparativ, cum se comportă diverse animale atunci când se aud voci de oameni ori lei care rag.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Într-un buletin informativ recent al Institutului național de sănătate publică sunt publicate date cu privire la cauzele de deces în România. În esență, principalele cauze de decese în România în 2022 sunt: boli ale aparatului circulator, cancerele și boli ale aparatului respirator.
• În 2022 au murit 272.483 de oameni, 142.869 bărbați și 129.614 femei. Comparativ, în 2021 au murit 336.063 persoane, diferența, cel puțin în parte, putând fi explicată prin reducerea numărului de decese având la bază infecția cu noul coronavirus.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Probabil că bănuiți ori știți că mesajele de tipul „Atenție! Imagini care vă pot afecta emoțional!” nu sunt transmise de televiziuni pentru că vor (deși vor!), ci pentru că sunt obligate de Codul de reglementare a conținutul audiovizual (art. 29) din 2011.
Tot în acest Cod este menționată și obligativitatea ca în cadrul calupurilor publicitare ce promovează alimente să fie difuzate mesaje de tipul „Pentru o viață sănătoasă, consumați zilnic minimum 2 litri de apă” (art. 120), despre care am scris în cadrul unui alt articol.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
