Noaptea cu eternul ei misticism învăluie totul, aducând o dată cu ea liniştea şi relaxarea necesară refacerii fizicului şi psihicului tău. Cu toate acestea poate fi o perioadă extrem de înşelătoare, în care viaţa şi moartea se împletesc indisolubil într-o paradoxală cârdăşie şi care îţi va lăsa corpul în starea lui cea mai vulnerabilă.

Viaţa secretă a ceasului biologic - de la 18 la 22 (4)








10 p.m. - 12 a.m.

 


 

 

Acum că Soarele a apus, ceasul tău biologic ar trebui să îţi spună că e timpul să mergi la culcare. Dar pentru un grup din societate acest lucru este mai uşor de spus decât de făcut. Aproape o treime din persoanele peste 65 de ani au probleme cu dormitul. Somnul unei persoane mai în vârstă este fragmentat: aceasta adoarme, se trezeşte, apoi adoarme din nou. Şi de obicei în primele ore ale dimineţii se trezeşte mai devreme decât şi-ar dori. Dacă întrebi oamenii, aceştia nu sunt prea fericiţi să se trezească cu noaptea-n cap la 5-6 dimineaţa, preferând să mai doarmă câteva ore. Dar de multe ori acest lucru devine imposibil. Cercetătorii cred că aceste insomnii sunt strâns legate de un ceas biologic îmbătrânit. Nu se ştie exact de ce acesta nu mai lucrează la fel de optim, dar dovezile sugerează un motiv. Deşi numărul de celule din acest ceas aflat adânc în creierul nostru este neschimbat, adică nu se pierd celule, o dată cu trecerea timpului tot mai multe dintre acestea devin inactive.

 

 

Problemele care vin cu un ceas biologic îmbătrânit sunt accentuate și mai mult de deteriorarea vederii o dată cu trecerea timpului. Grosimea lentilelor de la ochelari permite din ce în ce mai puţin trecerea luminii, aşadar ceasul biologic nu mai este la fel de sincronizat la lumina zilei cum era în tinereţe.

Cercetătorii au studiat aceste ritmuri desincronizate pe un grup de bătrâni cu probleme de somn grave şi toţi suferind de boala Alzheimer. În timpul nopţii aceştia aveau reprize scurte de somn, rareori mai lungi de 15 minute. Cu cât este mai fragmentat programul de somn, cu atât se înregistrează mai multe simptome depresive, iar oamenii devin mai agitaţi şi mai iritabili. Cheia pentru îmbunătăţirea acestui program de somn se află în restaurarea ritmurilor naturale ale ceasului biologic. După cum am spus, celulele sunt încă acolo, dar nu sunt active. Ştim că lumina în mod normal le activează. De aceea cercetătorii s-au gândit că ar putea reactiva aceste celule, prin expunerea pacienţilor la lumină suplimentară. Au fost schimbate toate dispozitivele de iluminat din saloane, astfel încât bolnavii primeau de trei ori mai multă lumină pe timpul zilei. Apoi le-a fost urmărit cu atenţie programul de somn, performanţele cognitive, precum şi activităţile de zi cu zi, vreme de trei ani de zile.

 

 

Rezultatele au depăşit toate aşteptările. Deşi toată lumea se aştepta la schimbări în ritmul de somn, efectele asupra celorlalte simptome au fost uriaşe. Spre exemplu, simptomele depresive s-au rărit şi capacitatea de memorare s-a îmbunătăţit semnificativ. Pierderea unor abilităţi de bază precum mâncatul sau încheierea nasturilor a scăzut simţitor printre cei care au fost expuşi la mai multă lumină. Este o listă impresionantă de îmbunătăţiri care se potriveşte cu ceea ce poate fi realizat prin administrarea medicamentelor. Aşadar progresele care pot fi obţinute prin administrarea de medicamente sunt comparabile cu cele care pot fi obţinute prin expunerea la lumină. Numai că medicamentele produc şi efecte secundare, cum ar fi greaţa. Din contră însă, lumina le-a dat pacienţilor o stare de spirit pozitivă. Este un pas important în faţă pentru tratarea bolii Alzheimer. Dar ar putea ceilalţi bătrâni beneficia de lumină, de asemenea? Studii în derulare din Marea Britanie testează impactul luminii asupra vârstnicilor, chiar la domiciliul acestora, şi desigur fără administrarea de somnifere. Rezultatele sunt încurajatoare până în prezent.

Pe măsură ce relaţia dintre lumină și ritmurile noastre interne este din ce în ce mai bine înţeleasă, apar noi posibilităţi pentru a ne îmbunătăţi stilul de viaţă şi sănătatea, prin simpla valorificare a puterii ceasului nostru biologic.

 

12 a.m. - 2 a.m.

 

 

 

 

Este trecut bine deja de ora de culcare, dar pe unii oameni somnul îi preocupă cel mai puţin acum. Studiile au arătat că cel mai frecvent timp pentru sex este între 11 p.m. şi 1 a.m., dar asta deoarece aceste ore sunt mai convenabile atât pentru programul de muncă cât şi pentru viaţa de familie. Având în vedere că facem sex într-un moment al zilei potrivit cu agenda noastră încărcată , ar putea exista un altul mai bun, în strânsă corelaţie cu ritmul nostru natural?

 

Adevărul este că nu se ştie. Dar există câteva piste care merită să fie urmărite. De exemplu, nivelul de testosteron la bărbaţi atinge un maximum dimineaţa. Paradoxal, dovezile sugerează că o femeie este  mai probabil să ajungă la orgasm seara decât dimineaţa. Deci există o nepotrivire aici. Eventual ai putea dori să iei în considerare după-amiaza. Performanţele sunt mai bune o dată cu creşterea temperaturii corpului. Un alt motiv ar fi că sensibilitatea pielii este mult mai mare seara târziu. Depinde, de asemenea, de ceea ce ai mâncat. Depinde dacă ai băut alcool sau nu. Unii oameni pot fi mult mai dezinhibaţi şi pot avea performanţe mai bune după ce au băut o sticlă de vin. Alţii, în schimb, se pot simţi prea obosiţi după alcool şi patul îi atrage dintr-un singur motiv: pentru a dormi. Aşadar, când şi cum e mai bine? Cel mai bine ar fi să experimentezi şi să găseşti răspunsul singur!

 

2 a.m. - 6 a.m.

 

 

 

Afară este beznă! Ceasurile noastre biologice ating punctul cel mai de jos în cadrul ciclului de 24 de ore. Pe măsură ce orele trec, temperatura corpului nostru scade la fel şi tensiunea arterială, vâscozitatea sângelui este în creştere şi în general suntem pregătiţi metabolic pentru starea de repaus. Punctul cel mai scăzut în ceea ce priveşte activitatea metabolică se înregistrează în jurul orei 4 a.m. Dar, deşi biologia noastră ne spune să ne odihnim, milioane de semeni de-ai noştri sunt treji şi la serviciu. Studiile din toată lumea au arătat că această nepotrivire dintre stilul de viaţă şi biologia corpului nostru ne poate pune corpul sub o presiune enormă. Viaţa modernă tinde să ignore ceasul biologic. Presupunem că putem să facem ce vrem, când vrem, ori de câte ori vrem. Problema este că corpurile noastre rar reuşesc să se adapteze complet la schimbări majore, rămânând permanent desincronizate. S-a ajuns la concluzia că incidenţa cancerului, a bolilor psihice şi cardiovasculare este mai mare în cazul persoanelor care lucrează în ture de noapte.

Dar fie că suntem nevoiţi să lucrăm noaptea, fie că nu, acest punct scăzut în ritmul ceasului nostru biologic ne poate face extrem de vulnerabili. În acest interval orar, între 2 și 4 dimineaţa, când funcţiile organismului sunt reduse la minimum, mulţi dintre semenii noştri, poate mai în vârstă sau poate suferind de diverse boli, mor în timpul somnului.

 

 

Din fericire nu avem numai veşti rele. Paradoxal, acest moment al nopţii este optim pentru naşterea copiilor. Cei mai mulţi copii care se nasc pe cale naturală, vin pe lume între orele 3 şi 5 dimineaţa. Aceeaşi cauză: corpul este extrem de relaxat, temperatura corporală este scăzută, senzaţia de durere este mai redusă. Dar chiar de la prima respiraţie, ritmurile noastre naturale sunt influenţate de lumea modernă. Pe măsură ce tot mai multe femei nasc în spitale şi experimentează o mai mare intervenţie asupra naşterii naturale, aceste obiceiuri matinale sunt mai puţin pronunţate.

Iată-ne ajunşi la sfârşitul călătoriei noastre prin cele 24 de ore ale unei zile. Jurnalul pentru ziua ta perfectă este acum complet. Ştiinţa ceasului biologic ţi-a arătat cum să faci ceea ce aşteaptă corpul tău de la tine în fiecare oră, zi de zi. De acum înainte este alegerea ta dacă îţi vei asculta sau nu ritmurile naturale. Cunoscând modul în care acesta funcţionează, poţi fie să îl foloseşti în avantajul tău, fie să îl ignori. Dacă alegi a doua opţiune, în mod cert nu vei funcţiona la adevăratul tău potenţial. Hotăraşte-te repede pentru că răsăritul se apropie şi tot ciclul se reia iar  şi iar...

 

 

Articolul "Viaţa secretă a ceasului biologic" reprezintă adaptarea după documentarul BBC Horizon: "Secret life of your bodyclock", (2009)

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.