Ştiinţa a adus cu sine şi o metodă de a cunoaşte lumea - metoda ştiinţifică - care în timp a devenit modul credibil de a valida presupunerile pe care le facem despre natură. Tindem să considerăm ştiinţa drept instrumentul suprem prin care omul modern află şi descrie totul despre universul în care vieţuieşte. Orice domeniu a devenit încet-încet subiect de dezbatere pentru oamenii de ştiinţă, cu excepţia ştiinţei însăşi.
Asta până nu demult, deoarece în ultimii ani o armată de istorici, sociologi, filozofi şi uneori chiar oameni de ştiinţă au început să analizeze cum funcţionează ştiinţa şi metodele prin care am descifrat lumea în care trăim. Întrebarea este deci: ce se întâmplă atunci când aplicăm metoda ştiinţifică ştiinţei însăşi?
În cadrul unui program al CBC (Canadian Broadcasting Corporation) intitulat "Ideas", David Cayley abordează acest subiect în cadrul unei serii de 24 de interviuri, fiecare durând câte o oră, împreună cu o serie de gânditori care s-au aplecat asupra problematicii naturii ştiinţei şi a demersului ştiinţific. Puteţi asculta cele 24 de emisiuni, difuzate sub titlul "How to think about science", pe pagina web dedicată programului, în limba engleză.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
Luna trecută liderul spiritual al Tibetului, Dalai Lama, a petrecut câteva zile la Universitatea Stanford, timp în care a fost şi principala atracţie a unei conferinţe pe tema compasiunii. Un public foarte numeros, de peste 7000 de spectatori, au putut să îl vadă şi să îl asculte pe cel de-al 14-lea Dalai Lama împărtăşind opiniile sale despre poziţia centrală pe care omul ar trebui să aşeze sentimentul compasiunii, despre nevoia de prietenie şi altruism, toate acestea prezentate din mai multe perspective: a educaţiei, psihologiei sociale ori a neuroştiinţelor. Iată mai jos înregistrarea conferinţei, subtitrată în limba engleză:
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
Iată în continuare 2 animaţii care explică anatomia şi funcţionarea inimii omului: vizualizarea valvelor - pulmonară, aortică, mitrală, tricuspidă - sau a camerelor - cele două atrii şi cele două ventricule. De asemenea, puteţi vedea care este fluxul sanguin la nivelul cordului.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
De la lansarea rachetelor la funcţionarea bursei, cele mai multe dintre activităţile umanităţii sunt susţinute de matematică. Pe de altă parte se poate observa că în ultimii ani interesul copiilor în acest domeniu, al matematicii, este din ce în ce mai scăzut. Matematica este abstractă, dificilă şi pare că cea mai mare parte a acesteia este ruptă de lumea reală; copiii umplu paginile caietelor cu calcule din care care nu înţeleg nimic, chiar dacă ajung să stăpânească la un moment o parte a aparatului matematic.
Conrad Wolfram (realizatorul softului Mathematica şi a motorului wolframalpha.com) spune că parte din matematica ce se predă la şcoală - şi care este făcută de mână - nu este doar plictisitoare, ci şi nerelevantă, fără aplicaţii în lumea reală.
În videoclipul de mai jos, Wolfram îşi propune şi argumentează ideea sa: matematica ar trebui predată copiilor prin intermediul computerelor, în cursul învăţării unui limbaj de programare; cu alte cuvinte, matematica va fi un instrument pentru a învăţa altceva, iar nu un scop în sine. Nu învăţăm matematică pentru a şti matematică, ci pentru a o folosi în diverse alte domenii.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Cu siguranţă vi s-a întâmplat ca citind o carte, lecturând un articol de blog ori presă tipărită sau vizionând vreun film englezesc să vă loviţi de expresii precum "let bygones be bygones", "rule of thumb" şi "bark up the wrong tree". Expresiile idiomatice aparţinând unei limbi străine nu sunt întotdeauna prezente în dicţionare, fie acestea online ori sub formă de aplicaţii software având în spate baze de date de mii de termeni. O soluţie pentru momentele când întâlniţi o asemenea expresie pe care nu o cunoaşteţi o poate reprezenta site-ul "Online idiom dictionary", o bază de date de peste 5000 de expresii idiomatice, o referinţă serioasă pentru orice pasionat de limba engleză. Pentru multe dintre expresii dicţionarul oferă şi idiomuri apropiate ca înţeles, dar şi exemple de utilizare în vorbirea cotidiană. Clic pe imaginea de mai jos pentru a accesa pagina corespunzătoare expresiei în cauză.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
Filozoful Denis Dutton expune o provocatoare teorie a frumuseţii într-una dintre conferinţele TED - şi anume că arta, muzica şi lucrurile frumoase sunt frumoase pentru că frumuseţea este o parte din natura umană ce are origini evolutive. Detalii în videoclip. Subtitrarea existentă este în limba engleză.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Un copil care vizitează în prezent un muzeu de istorie naturală ştie ce este o fosilă - o rămăşiţă a unui organism din trecut conservată în diferite feluri în rocile sedimentare ale Pământului. Însă recunoaşterea corectă a fosilelor nu s-a manifestat dintotdeauna, nici măcar în rândul oamenilor de ştiinţă.
De-a lungul Evului Mediu şi până târziu după Renaştere, nimeni, om de rând sau erudit, nu a ştiut ce reprezintă oasele şi rocile scobite sub forma unor schelete, descoperite frecvent în Europa şi Asia. În plus, ideea dispariţiei unei specii - un fapt indiscutabil în prezent - era aberantă şi condamnată drept erezie, deoarece contrazicea axioma religioasă potrivit căreia toate fiinţele create de Dumnezeu vor supravieţui până în Ziua Judecăţii de Apoi. Până recent, atât oamenii de ştiinţă, cât şi clericii îşi imaginau un singur sfârşit suprem, fără extincţii intermitente.
- Detalii
- de: Mădălin Filip
- Blog „Gândeşte raţional”
Ptorivit ueni crecetrăi eefctutae de Universitaeta Cmabrigde, nu cnotezaă în ce odrine se alfă ltierlee dnitr-un cvunât, ci sniguurl lcuru ipmortnat etse ca prmia şi utlima ltieră să se alfe în pzoiţilie croecte. Rsetul paote fi un tlameş-balemş toatl şi totşui îl vţei ptuea ctii frăă porbleme. Acestsa se dtaorezaă fpatului că mnitea umnaă nu ctietşe litreă cu ltieră, ci cvuântul ca un tot...
-
Detalii
-
de: Mădălin Filip
-
Blog „Gândeşte raţional”
-
Aflându-vă în toiul verii la pescuit sau într-un camping pe malul unui lac, aţi sesizat poate faptul că noaptea puteţi auzi clar conversaţiile oamenilor de pe malul opus, chiar dacă aceştia se află la aproape un kilometru distanţă sau chiar mai mult. Cum se întâmplă de fapt acest lucru?
- Detalii
- de: Mădălin Filip
- Blog „Gândeşte raţional”
De câte ori în decursul vieţii aţi folosit liftul pentru a urca sau a coborî? Şi de câte ori v-a fost frică, fie şi pentru o fracţiune de secundă, că s-ar putea rupe cablurile de susţinere şi că aţi putea cădea în gol o dată cu acesta?
Iată o fobie veche de când lifturile, la fel de răspândită precum cea de avion, în care deşi bunul-simţ ne spune că şansele ca acest lucru să se întâmple sunt minuscule, ba chiar neglijabile, în creier ne bâzâie persistent "licuricii" cu întrebarea: dar dacă totuşi pică? Cei care nu prea au mai avut somn noaptea din această cauză (nu puţini la număr) au căutat diverse soluţii mai mult sau mai puţin fanteziste pentru rezolvarea problemei, dintre care una singură a intrat între legendele urbane:
Dacă mă aflu în lift şi acesta începe să cadă în gol până la capătul puţului, aş putea să sar, în ultima clipă, şi să anulez impactul căderii?
Cookie-urile au transformat experienţele online ale internauţilor în mod fundamental. Sunt o mulţime de lucruri pe care am ajuns să le considerăm normale atunci când navigăm pe internet, tocmai datorită mecanismelor implementate cu ajutorul acestor fişiere de mici dimensiuni trimise browser-elor de către serverele web.
Imaginaţi-vă cum ar fi dacă site-urile nu ar avea posibilitatea să "îşi amintească" detalii precum numele noastre de utilizator, limba de afişare preferată de internaut, rezoluţia preferată de vizualizare a videoclipurilor ori produsele pe care le-am adăugat în coşul de cumpărături. În filmul de mai jos Explania face o trecere în revistă a facilităţilor aduse de folosirea cookie-urilor, pe de o parte fiind experienţa de navigare mai comodă, utilă utilizatorului obişnuit, iar pe de alta, înţelegerea personalităţii internauţilor şi adaptarea în consecinţă a reclamelor afişate, foarte utile vânzătorilor.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
JST este acronimul pentru "Japanese Science and Technology Agency", o organizaţie din Ţara Soarelui Răsare care are ca scop declarat promovarea ştiinţei şi tehnologiei şi definirea unui nou set de valori pentru societatea japoneză a viitorului.
Aparent nimic comun cu un site de popularizare a ştiinţei din România, dar totuşi nu este aşa, asta pentru că site-ul web al instituţiei conţine şi o secţiune în limba engleză, un soi de centru ştiinţific virtual care reprezintă una dintre cele mai interesante resurse educaţionale online descoperite în ultimul timp. Pentru cunoscătorii de limbă engleză, desigur...
Pentru pagina web a centrului, daţi clic pe imaginea de mai jos.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
NASA i-a ţinut ieri în priză pe toţi pasionaţii de ştiinţă prin anunţul, postat online încă de pe data de 10 noiembrie, că va face publică o descoperire "a unui obiect excepţional în vecinătatea noastră cosmică". Interesul stârnit a fost cu atât mai mare cu cât o conferinţă de presă este un fapt neobişnuit pentru agenţia spaţială americană, care, de obicei, anunţă noutăţile doar prin comunicate de presă. Aseară, la ora României 19.30, misterul a fost dezvăluit: telescopul spaţial Chandra X Ray a descoperit cea mai "tânără" gaură neagră din vecinătatea noastră cosmică.
- Detalii
- de: Mădălin Filip
- Blog „Gândeşte raţional”
Într-unul dintre episoadele recente (Is seeing believing?), Horizon explorează ciudata şi minunata lume a iluziilor, dezvăluind trucuri care se joacă cu simţurile noastre, dar şi felul în care toate acestea îi ajută pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă creierul uman.
- Detalii
- de: Mădălin Filip
- Blog „Gândeşte raţional”
S-a vorbit foarte mult astăzi despre descoperirea de către NASA a celei mai tinere găuri negre observate până în prezent de astronomi (Atenţie! - vârsta observată de astronomi, iar nu cea reală, este una fragedă, în jur de 30 de ani. În fapt, cum lucrurile s-au petrecut la aproximativ 50 de milioane de ani-lumină de Terra, vorbim de evenimente care au avut loc acum în jur de 50 de milioane de ani). Totul a fost posibil datorită unui telescop proiectat de către specialiştii de la NASA pentru a detecta emisiile de raze X din regiuni foarte fierbinţi ale Universului, cum ar fi supernovele, clusterele de galaxii şi materia din jurul găurilor negre, aparat cunoscut sub numele de Observatorul de raze X Chandra (Chandra X-Ray Observatory). Iată în continuare 3 filme de câteva minute care prezintă pe înţelesul tuturor capabilităţile acestui telescop plasat pe orbită la 23 iulie 1999. Clipurile sunt subtitrate în limba engleză.
Cum face Chandra ceea ce face?
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
